Fără îndoială, pașii înainte făcuți în ultimii ani către inculparea unora dintre principalii actori ai evenimentelor sângeroase din decembrie 1989 de după fuga cuplului Ceaușescu reprezintă o reparație, chiar minimă, pentru victimele acelor zile și pentru familiile lor. Este, însă, greu de crezut că vor ajunge vreodată să dea socoteală în fața legii și cei care se fac vinovați de victimele înregistrate în județe, reprezentanți locali ai celor care acum au devenit inculpați în Dosarul Revoluției și care au pus umărul la uriașa diversiune care a condus la moartea a 48 de buzoieni, dintre care 25 în municipiul reședință de județ.
În cele trei zile de confruntare armată (22-24 decembrie 1989) au murit revoluţionari, militari care credeau că se apără de terorişti, dar şi oameni simpli, surprinşi în schimburi de focuri. În zona municipiului Buzău, cele mai intense lupte, soldate cu decese, s-au dus în Bariera Ploieşti. Dinspre cimitirul Eroilor, mai precis de la unitatea militară din zonă, se trăgea intens spre celelalte unităţi, situate de cealaltă parte a străzii Unirii, iar militarii de acolo au răspuns pe măsură.
La Fabrica de mase plastice „Chimica”, actuala „Romcarbon”, muncitorii din cadrul gărzilor patriotice instalaseră o mitralieră. Sub influenţa băuturilor alcoolice, aceştia trăgeau în toate autovehiculele ce păreau suspecte.
De altfel, cei mai mulţi buzoieni au murit răpuşi de rafalele celor care au primit arme, nu puţini la număr şi majoritatea sub influenţa băuturilor alcoolice, dar şi a militarilor în termen, slab instruiţi, în locul instrucţiei ei fiind trimişi la muncile câmpului. Pe fondul isteriei create în acele zile, cum că teroriştii au fost activaţi pentru a apăra regimul Ceauşescu, militarii trăgeau în tot ce li se părea suspect.
25 de victime în municipiu
În total, 47 buzoieni au murit în Revoluţia Română din 1989. 25 dintre aceştia au murit pe raza judeţului Buzău, iar ceilalţi 22, în Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Târgovişte şi Timişoara.
Alţi buzoieni, militari sau studenţi, și-au pierdut viața în alte zone ale țării. Numai în luptele de la Aeroportul Otopeni au murit cinci buzoieni: Grigore Florin, militar în Târgovişte, paraşutiştii Traian Ilieş şi Laurenţiu Purcherea şi doi elevi de la Școala militară din Câmpina, Cătălin Pătulea şi Viorel Samoilă.
Televiziunea Română a fost un alt punct de pe harta Revoluţiei unde au fost uciși mai mulți buzoieni. Râmniceanul Costel Dan a fost împuşcat în timp ce urca un rănit într-o salvare. Daniela Fercu a murit la vârsta de 25 de ani, împuşcată în tâmplă. La fel a murit şi Petre Caraliu, care plecase să apere televiziunea. Pe troiţa ridicată acolo se mai află numele unui alt buzoian, Stănică Vâlculescu, mecanic la uzinele 23 August.
În total, 47 buzoieni au murit în Revoluţia Română din 1989. 25 dintre aceştia au murit pe raza judeţului Buzău, iar ceilalţi 22, în Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Târgovişte şi Timişoara.
Alţi buzoieni, militari sau studenţi, și-au pierdut viața în alte zone ale țării. Numai în luptele de la Aeroportul Otopeni au murit cinci buzoieni: Grigore Florin, militar în Târgovişte, paraşutiştii Traian Ilieş şi Laurenţiu Purcherea şi doi elevi de la Școala militară din Câmpina, Cătălin Pătulea şi Viorel Samoilă.
Televiziunea Română a fost un alt punct de pe harta Revoluţiei unde au fost uciși mai mulți buzoieni. Râmniceanul Costel Dan a fost împuşcat în timp ce urca un rănit într-o salvare. Daniela Fercu a murit la vârsta de 25 de ani, împuşcată în tâmplă. La fel a murit şi Petre Caraliu, care plecase să apere televiziunea. Pe troiţa ridicată acolo se mai află numele unui alt buzoian, Stănică Vâlculescu, mecanic la uzinele 23 August.
Lista martirilor buzoieni din Revoluţia Română:
Dumitru Alexandru, Pavel Androne, Vasile Antemir, Costică Apostoiu, Vasile Apostol, Valerică Bălan, Anton Baltac, Stroe Bobeş, Petru Bogdan, Diogene Burlacu, Traian Buzea, Petre Caraliu, Romeo Ciocârlan, Florica Ciortan, Alexandru Ciulin, Ion Constantin, Nicolae Cristea, Florin Cristian, Costel Dan, Costel Dascălu, Titi Dumitrache, Daniela Fercu, Iulian Florin, Dorin Hagima, Gheorghe Iacob, Traian Ilieş, Maricel Luiuz, Dorel Mănăilă, Săndel Marin, Alexandru Marinescu, Ştefan Mocanu, Mircea Munteanu, Ion Pălădoiu, Cătălin Pătulea, Laurenţiu Purcherea, Viorel Samoilă, Costel Stan, Maria Tătăranu, Nicolae Tisăianu, Aurel Toader, Iulian Toader, Gheorghe Tudor, Stănică Vâlculescu, Constantin Vlad, Vasile Voican, Constantin Voinea şi Nicolae Zaharia.
