Când politicienii fac lucruri trăznite! Cel puţin 3.000 de dosare pentru infracţiuni grave cu autor necunoscut, la un pas să fie ,,curăţate” la Buzău de coaliţia PSD-ALDE

Coaliţia PSD-ALDE a vrut ,,curăţenie” în dosarele cu autor necunoscut (AN) şi a fost la un pas să provoace o catastrofă.

Hoţi, tâlhari, violatori şi chiar criminali pot scăpa de răspunderea penală dacă nu sunt prinşi într-un an de la comiterea faptei. Este o modificare a Codului de Procedură Penală propusă de coaliţia de guvernare PSD -ALDE pe care atât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi preşedintele Klaus Iohannis, le-au contestat  la Curtea Constituţională a României, iar judecătorii CCR au acţionat ca atare, stabilind că noile modificări aduse de Parlament Codului de Procedură Penală sunt parţial neconstituţionale, potrivit unui comunicat de presă al Curţii.

Codul de Procedura Penală este, aşadar, întors în Parlament, pentru a fi pus în acord cu prevederile Constituţiei.

Astfel, câteva sute de mii de dosare penale privind infracţiuni extrem de grave- între care omor, viol, furt şi tâlhărie-, ar fi putut fi clasate automat dacă modificarea Codului de Procedură Penală intra în vigoare aşa cum a fost ea votată pe repede înainte de Parlament, reprezentând o prioritate a PSD-ALDE pentru actuala sesiune parlamentară. Peste 180 de senatori şi de­putaţi PSD şi ALDE, dar şi neafiliaţi, au semnat pentru promovarea acestor modificări care, pe 13 iunie erau votate în Senat, iar pe 18 iunie treceau într-o sesiune parlamentară extraordinară de Camera Deputaţilor, aceasta fiind for decizional.

Una dintre modificări era operată la articolul 305, prin introducerea aliniatului 1 indice 1 care prevede: ,,În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la fapta, organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoana, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei.”

Astfel, toate dosarele cu autor necunoscut deschise cu mai mult de un an în urmă de la data intrării în vigoare a legii ar fi trebuit clasate. Asta înseamnă că toate cercetările erau oprite şi dacă, absolut întâmplător, în cadrul altei anchete apare ca prin minune un suspect necăutat, dosarul putea fi redeschis, dar numai prin decizia instanţei de judecată.

De exemplu, dacă un om a fost ucis şi poliţia nu a identificat în termen de un an criminalul, dosarul se clasa, pe ucigaş nu-l mai cauta nimeni şi el mai putea fi prins numai dacă, întâmplător, în cadrul altei anchete apăreau indicii despre autor şi anchetatorul îşi aducea cumva aminte că a existat şi acel dosar clasat, sau dacă violatorul recunoaştea, căit, că a mai comis şi alte violuri în trecut.

Pentru Buzău, modificarea Codului de Procedură penală ar fi însemnat închiderea a câtorva mii de dosare în care autorul faptei nu este cunoscut încă.

În acest moment, doar la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Buzău sunt 3.300 de dosare cu AN, iar aproape toate au ca obiect infracţiuni de furt.

,,La data de 30 septembrie 2018, la nivelul I.P.J Buzău se aflau în lucru 3.363 dosare cu autori neidentificaţi mai vechi de un an, dintre care : 5 privind infracţiuni sesizate de viol; – 3.282 prind infracţiuni sesizate de furt şi 76 privind infracţiuni sesizate de tâlhărie”, se precizează într-un răspuns transmis OPINIA de IPJ Buzău în baza în baza Legii 544 a liberului acces la informaţiile de interes public.

În toate aceste cazuri sunt pagube colaterale pentru scopul real al acestei modificări: în cauzele complexe, cercetarea durează mult, e nevoie de expertize, uneori de comisii rogatorii, de multe audieri înainte de a putea face o încadrare corectă şi a formula o acuzaţie solidă impotriva unei persoane.

Dacă însă ancheta in rem este limitată la un an, procurorul putea fi pus în situaţia unei alegeri între mai multe rele: fie abandona, fie începea o urmărire penală împotriva unui suspect fără să fie foarte sigur şi asumându-şi şi riscul unui eşec, şi riscul ca suspectul, pus deja în gardă, să înceapă să influenţeze martori, mai ales că pe codul modificat orice audiere de martor putea fi făcută numai în prezenţa acuzatului. Mai sunt şi cazuri în care rezultatele probelor ADN au ieşit după un an, abia atunci autorul faptei putând fi săltat de autorităţi. Dar astfel de exemple sunt lipsite de importanţă din punctul de vedere al politicienilor.

Două cazuri celebre cu AN, nerezolvate de ani buni

Unele crime sau tentative de omor au fost rezolvate după foarte mulţi ani, atât cu ajutorul noilor tehnologii, cât şi în urma reaudierilor minuţioase a sute de persoane.

Multe dintre cazurile care păreau imposibil de rezolvat de către judiciariştii buzoieni au fost, la un moment dat, duse la bun sfârşit, iar autorii trimişi pentru ani mulţi după gratii.

Însă unul care le-a „mâncat“ mult timp şi nervi anchetatorilor este cazul înfiorător al bebeluşului bătut până la moarte, probabil de mamă, şi aruncat apoi într-o remorcă, caz care pare să fie însă crima perfectă, având în vedere, că încă din 2013, anchetatorii încearcă să dea de urma ucigaşei sau, poate, a ucigaşilor.

Niciuna dintre probele găsite de oamenii legii nu a reuşit să-i conducă spre făptaş, dar aceştia încearcă de ani de zile, fără succes, să identifice persoana sau persoanele care au ucis un nou-născut. Şi în acest moment, după atât timp, se bănuieşte că este vorba despre o mamă criminală. Este unul dintre dosarele cu autor necunoscut aflate în lucru la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău încă din 2013.

Povestea sinistră începe în 21 iulie, într-o zonă semicentrală a Buzăului, limitată de străzile Ciochinescu şi Ciucurete. O femeie care răscolea prin gunoaie îşi făcea traseul obişnuit prin cartier, umblând pe la tomberoane, în căutare de resturi. În timp ce se îndrepta către o platformă de gunoi aflată în zona cuprinsă între străzile Ciochinescu şi Ciucurete, femeia a trecut pe lângă o autoutilitară Dacia, zărind pe platforma din spate a acesteia o grămadă de cârpe murdare ce păreau că acoperă ceva. Mânată de curiozitate, aceasta a îndepărtat cârpele cu cârligul pe care îl folosea pentru a scormoni în gunoaie şi a rămas împietrită de groază în momentul în care a dezvelit trupul fără viaţă al unui bebeluş.

Cazul bărbatului găsit cu capul despicat pe şoseaua de Centură, neelucidat

Nu este însă singurul caz care a dat bătăi de cap anchetatorilor. Pe 19 ­februa­rie 2015, un bărbat de 68 de ani a fost găsit mort pe şo­seaua de centură a municipiului, cu o tăietură de peste 15 centimetri lungime, de la ureche, până pe obrazul din partea opusă a capului.  Victima a murit în urma rănii de la cap, fără să aibă şi alte leziuni interne sau fracturi. Potrivit certificatului medico-legal,  Virgil Beju a murit din cauza asfixiei mecanice, în urma „obturării căilor respiratorii cu sânge aspirat“, provocată de un traumatism cranio-facial acut. A fost un prim verdict, conform căruia accidentul rutier ar fi la originea decesului.

Nici până acum nu s-a putut afla în ce împrejurări a murit omul, dacă a fost accidentat de o maşină în locul unde a fost găsit ori a fost omorât în altă parte şi mutat acolo ca să pară un accident. Şi asta pentru că, spun rudele, bărbatul nu avea ce căuta pe şoseaua de centură, mai ales că Virgil Beju locuia pe strada Plevnei, departe de zona în care şi-a găsit sfârşitul.

Informaţiile confirmate de poliţişti susţin ipoteza că omul a fost lovit de un autovehicul, cel mai probabil un TIR sau de un vehicul de mare tonaj, iar autorul a părăsit locul faptei. Poliţia a organizat filtre în trafic, însă nici urmă de autorul presupusului accident.

În cele două cazuri oamenii legii fac cercetări, însă odată cu trecerea timpului şansele ca autorii să fie găsiţi sunt tot mai mici, dacă nu, la un moment dat, mustraţi de conştiinţă, aceştia se vor preda autorităţilor. Însă este greu de crezut să se întâmple aşa.

A alertat imediat mai mulţi cetăţeni care se aflau în acea zi de duminică, la orele dimineţii, în preajma platformei de gunoi a cartierului, iar unii care şi-au făcut curaj să verifice vorbele femeii aveau să descopere în bena unei autoutilitare parcate la douăzeci de metri distanţă de tomberon o grămadă de cârpe, în care era înfăşurat cadavrul unui făt. S-a sunat la 112 şi, la scurt timp, poliţiştii au împânzit arealul din jurul Daciei Papuc pentru a începe să facă lumină în povestea care se contura a fi o crimă.

Poliţiştii care au preluat cazul au examinat copilul şi au realizat că au în faţă un băieţel. După ce au fost efectuate măsurători, fotografii şi interogări ale martorilor, cadavrul fătului a fost ridicat şi dus la Serviciul de Medicină Legală pentru a se stabili la necropsie dacă micuţul fusese născut la termen, precum şi cauza decesului. În primele ore de la macabra descoperire, poliţiştii au vizitat toate societăţile comerciale din vecinătate, dotate cu camere de supraveghere, pentru a strânge înregistrările din noaptea de 20 spre 21 iulie 2013. Au mers apoi la toate cabinetele medicale particulare şi farmaciile de pe o rază de câţiva kilometri în jurul punctului în care a fost găsit fătul, pentru a cere date despre cliente gravide din cartier.

Moarte violentă  

Încă din prima săptămână, anchetatorii au pornit pe urmele mamei asupra căreia, iniţial, plana suspiciunea că născuse fătul mort. „Au fost efectuate investigaţii, audieri, verificări la unităţi spitaliceşti, cabinete medicale şi unităţi farmaceutice. La aceste operaţiuni au participat poliţişti de la mai multe structuri operative ale Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău“, declara, în 2013, ofiţerul de presă al IPJ Buzău, comisarul-şef Florina Crucianu. După câteva zile, însă, legiştii au transmis rezultatele necropsiei, conturând un scenariu greu de digerat chiar şi de către criminaliştii căliţi în anchetarea unor omoruri dintre cele mai atroce. Legiştii din cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Buzău au constatat că băieţelul a fost născut la termen, iar moartea a fost violentă. Altfel spus, criminala adusese pe lume un copil viu, sănătos însă, din motive greu de bănuit, l-a lovit până a murit, după care i-a aruncat cadavrul în bena maşinii.

Ancheta echipei formate din poliţişti şi procurori părea că dă rezultate în toamna aceluiaşi    an, după ce a primit un set de imagini preluate de pe camerele de supraveghere ale unei farmacii din apropierea locului, în care a fost găsit nou-născutul. Pe înregistrare apărea un bărbat care intrase în farmacie în perioada în care femeia a aruncat copilul în bena Daciei. În acest context, poliţiştii au transmis presei fotografia bărbatului, însoţită de mesajul prin care îi transmiteau celui care se recunoştea pe filmare să se prezinte la poliţie pentru a preciza dacă deţine informaţii ce pot fi utile anchetei.   Oamenii legii cereau, de asemenea, persoanelor care îl recunosc pe bărbatul respectiv să se adreseze celei mai apropiate unităţi de Poliţie, pentru a furniza date ce pot duce la identificarea lui. Nici acest demers nu le-a fost de folos anchetatorilor, astfel că dosarul a ajuns pe raftul cazurilor cu autor necunoscut. Oamenii legii iau în calcul mai multe variante privind identitatea criminalei. Este posibil, spun ei, ca femeia să-şi fi schimbat frecvent domiciliul, pe perioada sarcinii, pentru a-şi pierde urma. Nu este exclus ca mama, probabil foarte tânără, să fi săvârşit fapta cu ajutorul unor complici, părinţi sau partener.  Nu s-a putut stabili însă nici momentul în care „coletul“ respectiv a fost plasat în maşină şi nici locul. Oamenii legii au luat în calcul inclusiv posibilitatea ca mama să nu fie din zonă.

Cu cât trece timpul, cu atât procurorilor şi poliţiştilor le va fi mai greu să o identifice autorul crimei.

“Înfrânge principiul aflării adevărului”

Modificările aduse codurilor penal şi de procedură penală au fost atacate la CCR de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Preşedintele României şi PNL- USR. Printre modificările contestate de Preşedinte este şi cea privind clasarea dosarelor: “introducerea unei limite maxime de un an, în care organele de urmărire penală sunt obligate fie să dispună începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie să claseze cauza, aduce o atingere gravă posibilităţii organelor de urmărire penală de a investiga infracţiunile grave, a căror complexitate nu permite strângerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovăţiei în acest interval.

În practica organelor judiciare există numeroase situaţii în care autorii unor infracţiuni extrem de grave nu au fost identificaţi în termen de un an de la începerea cercetărilor. Clasarea cauzei într-o asemenea situaţie înlătură posibilitatea continuării cercetărilor şi elimină practic dreptul fundamental al părţii vătămate prin infracţiune de a obţine tragerea la răspundere penală a autorului şi reparare a prejudiciului, ceea ce echivalează cu negarea obligaţiei statului de a realiza o anchetă efectivă tocmai cu privire la infracţiunile care aduc atingere celor mai importante valori sociale ocrotite de lege, cu consecinţa încălcării şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie.”

La rândul său Forumul judecătorilor a arătat că limitarea la un an a cercetării în rem “înfrânge principiul aflării adevărului, prevăzut de art. 5 Cod procedură penală şi principiul unui proces echitabil, prevăzut prin Convenţie şi consacrat de art.8 Cod procedură penală, deoarece termenul rezonabil se apreciază, în lumina jurisprudenţei CEDO, de la caz la caz, în funcţie de particularităţile cauzei, comportamentul părţilor şi alte criterii, între care se evidenţiază şi complexitatea şi dificultăţile de administrare a probatoriului”.