După ani de bâlbe şi tergiversări, motivate prin lipsa fondurilor ori a legislaţiei necesare pentru obligarea celor responsabili, România va suporta consecinţele neînchiderii la timp a gropilor de gunoi şi a depozitelor de deşeuri neconforme.
Tribunalul Curţii Europene a stabilit deja cuantumul sancţiunii împotriva statului român, la 400.000 euro sumă forfetară pentru fiecare depozit neînchis şi plata unor penalităţi de 134.000 de euro care pot fi aplicate pe fiecare zi de întârziere. Urmează ca sentinţa scrisă să fie transmisă Ministerului Mediului în termen de 30 de zile, însă autorităţile responsabile, implicit cele locale, abia acum au conştientizat cu adevărat cât de dură este sancţiunea pentru modul indolent cu care au tratat, timp de zece ani, aceste probleme. Nu se ştie deocamdată cum şi cine va plăti aceşti bani – autorităţile publice centrale, cele locale sau instituţiile de mediu, dacă nu şi-au făcut datoria cum trebuia – însă este o chestiune de zile până când sancţiunile vor intra în vigoare.
Cert este că din cele 68 de depozite de deşeuri neconforme pentru care România a fost dată în judecată de Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a UE, printr-o cerere introdusă la data de 23 mai 2017, din cauză că nu şi-a respectat angajamentele de mediu luate cu ani buni în urmă, în judeţul Buzău sunt trei, două fiind în municipiul Rm. Sărat.
Este vorba despre depozitul de deşeuri menajere Nehoiu, depozitul de deşeuri periculoase al SC Rafinăria Venus Oilreg SA Râmnicu Sărat şi depozitul de deşeuri periculoase SC Fermit SA Râmnicu Sărat. Aceste trei depozite au făcut obiectul scrisorii de punere în întârziere suplimentară privind aplicarea necorespunzătoare a Directivei 1999/31/CE, cu termen de conformare luna iulie 2009, cu menţionarea riscului declanşării procedurii de infringement pentru încălcarea obligaţiilor comunitare. Această scrisoare reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia Europeană având rolul de autoritate de investigare.
„Acţiunea formulată de Comisia Europeană împotriva României are ca obiect neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin în temeiul articolului 14 litera b) coroborat cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE, în ceea ce priveşte 68 de depozite de deşeuri, depozite care, în conformitate cu articolul 8, nu au primit o autorizaţie care să le permită să funcţioneze în continuare, şi care trebuiau închise, prin urmare, în conformitate cu articolul 7 litera g) şi articolul 13 din directivă.”
Comisia susţine că articolul 14 din Directiva 1999/31/CE stabileşte un regim tranzitoriu derogatoriu pentru depozitele de deşeuri autorizate sau care funcţionau deja la data punerii în aplicare a directivei, pentru ca, până cel târziu la data de 16 iulie 2009, să se realizeze conformitatea acestor depozite cu noile cerinţe de mediu prevăzute la articolul 8 din aceeaşi directivă. Potrivit articolului 14 lit. b), în urma prezentării planului de amenajare a spaţiului, autorităţile competente iau o decizie definitivă prin care stabilesc dacă operaţiile de exploatare mai pot continua pe baza respectivului plan de amenajare şi a acestei directive.
Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a închide, cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 lit. g) şi articolul 13, acele depozite de deşeuri care, în conformitate cu articolul 8, nu au primit o autorizaţie care să le permită să funcţioneze în continuare.
Potrivit articolului 13, un depozit de deşeuri, sau o parte a acestuia, poate fi considerat definitiv închis numai după ce autorităţile competente au efectuat o inspecţie finală la faţa locului, au evaluat toate rapoartele înaintate de operator şi au comunicat operatorului acceptarea închiderii.
Pentru cele 68 de depozite de deşeuri detaliate în cerere, Comisia consideră că România nu a furnizat date care să permită Comisei să verifice că, pe lângă încetarea funcţionării acestora, procesul de închidere a fost efectiv finalizat în conformitate cu cerinţele Directivei 1999 /31/CE. În acest sens, Comisia susţine că România nu poate invoca situaţii pur interne pentru a justifica neîndeplinirea obligaţiilor care decurg din directivă, precum intrarea operatorilor în insolvenţă, litigii legate de dreptul de proprietate, desfăşurarea unor proceduri administrative sau responsabilitatea autorităţilor locale.
Termenul pentru transpunerea directivei în dreptul intern a expirat la 16 iulie 2009“, se menţionează în acţiunea introductivă a Comisiei Europene la Curtea Europeană de Justiţie.
Între timp, numai una dintre problemele de mediu din judeţul Buzău a fost rezolvată. Este vorba despre groapa de deşeuri de la Chirleşti, oraş Nehoiu, închisă de autorităţile locale la sfârşitul anului trecut, după trei luni de intervenţie susţinută la faţa locului. În acest moment se efectuează monitorizarea postînchidere a depozitului conform actelor de reglementare deţinute.
Depozitul de reziduuri petroliere de la Rm. Sărat, bombă ecologică cu ceas
La Rm. Sărat sunt însă cele mai mari probleme. Dacă depozitul de deşeuri tehnologice periculoase ale SC FERMIT SA va fi şi el închis în curând, urmând să fie executate ultimele lucrări necesare şi apoi fie constituit fondul pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere ceea ce înseamnă o perioadă ulterioară de minim 30 de ani, la fosta rafinărie Venus Oilreg, aflată în faliment, unde sunt depozitate gudroane acide şi reziduuri petroliere lucrurile sunt mai complicate.
La începutul acestei luni, Garda de Mediu a cerut deţinătorului terenului – SC Remat Metal Master SRL- să solicite acordul de mediu pentru proiectul de închidere a depozitului, termenulul de realizare fiind 31 octombrie 2018. Cum societatea în cauză este şi ea în insolvenţă şi nu dispune de fondurile necesare, s-a propus Primăriei Rm. Sărat încheierea unui contract de superficie între SC REMAT METAL MASTER SRL şi municipiul Râmnicu Sărat, astfel încât municipalitatea să acceseze un program de finanţare.
Potrivit prefectului Carmen Ichim, soluţia a picat, nefiind legală, fiind necesar ca primăria să deţină în proprietate terenul, astfel că procedurile de închidere a depozitului devin tot mai greoaie. ,,La Venus Oilreg, din păcate, până acum nu s-a făcut nimic. De ce? Pentru că este societate comercială şi noi, ca instituţii, în afară de Garda de Mediu, care să aplice sancţiuni şi de Agenţia de Mediu să dea acte reglementare, altceva nu se poate face. În momentul în care ai o autoritate publică locală altfel ştii cum să ai raporturi de coordonare şi ştii ce să ceri. Dar când ai o societate comercială mai greu intervii şi nici nu ai pârghii suficiente decât cele de constrângere. Chiar dacă Consiliul local Rm. Sărat va lua o decizie în acest sens (n.r., drept se superficie asupra terenului Venus Oilreg) ea nu este legală. Instituţia Prefectului nu are cum să-i dea viza de legalitate. Stăm ca şi pe un butoi de pulbere. Este prima procedură de infringement împotriva Statului Român şi care se soldează cu penalitate deja comunicată Ministerului Mediului şi dacă nu acţionăm cu toate forţele s-ar putea să ajungem noi, judeţul Buzău, să plătim. Şi aici avem o problemă”, a precizat ieri prefectul Carmen Ichim în şedinţa Colegiului Prefectural.
O comisie constituită la nivelul Ministerului Mediului a verificat săptămâna trecută în teren situaţia de la Fermit şi de la Venul Oilreg, iar comisarul general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu a recomandat administratorului Remat Metal Master să se gândească la donarea terenului către Primăria Rm. Sărat şi nu la cedarea unui drept de folosinţă.
De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deşeuri aparţinea, în totalitate, autorităţilor locale, iar sancţiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale. În pofida avertismentelor repetate primite de la CE, autorităţile nu au reuşit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aşa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.
Întrucât pentru remedierea acestei situaţii nu s-au înregistrat progrese suficiente, Comisia a adresat un aviz motivat suplimentar, în septembrie 2015, solicitând autorităţilor române să ia măsuri corespunzătoare cu privire la 109 situri necontrolate care, deşi nu mai erau utilizate, continuau să reprezinte o ameninţare pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Ulterior, lucrurile s-au mai mişcat, dar pentru 68 de depozite de deşeuri măsurile necesare de remediere şi închidere nu fuseseră finalizate în decembrie 2016. Pentru a determina România să accelereze procesul, Comisia a chemat autorităţile române în faţa Curţii de Justiţie a UE.
La cele trei depozite din judeţul Buzău, comisarii de mediu au efectuat mai multe verificări de-a lungul timpului, iar, în unele cazuri, amenzile aplicate au fost cele maxime, de 100.000 lei. La fosta rafinărie Venus Oilreg de la Rm. Sărat, deţinătorul depozitului nu a respectat termenele impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului, iar reprezentantul legal al firmei care deţine fosta rafinărie, Remat Metal Mster SRL a fost invitat săptămânal la sediul Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu pentru întocmirea actului de control săptămânal de control, dar, o perioadă lungă, nu s-a prezentat. Vara trecută, autorităţile locale au luat măsuri pentru limitarea poluării de pe terenul fostei rafinării după ce un rezervor s-a fisurat şi a inundat o bucată importantă din teren.
Proprietarul iniţial, SC VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat, societate aflată în faliment, are activitatea sistată din anul 2002. În 2011 a fost elaborat un proiect tehnic pentru închiderea şi ecologizarea depozitului, efectuat de SC ENVIROSET SRL Brăila, termenul estimat pentru închiderea depozitului fiind 31 decembrie 2023, iar în 2014 Agenţia de Protecţia Mediului Buzău a stabilit obligaţiile de mediu ce revin SC Rafinăria VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat.
Depozitul neconform pentru deşeuri industriale periculoase se întinde pe o suprafaţă de 6,2 ha, iar proprietarul actual al rezervoarelor este SC REMAT METAL MASTER SRL, care a cumpărat, în data de 20.11.2015, de la SC Rafinăria VENUS OILREG SA, prin lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă – avocat Pătru Ion Cristian, parte din active, deşeurile periculoase ajungând în proprietatea societăţii Albina Carpatica.
La finalizarea contractului de vânzare-cumpărare a activelor, APM Buzău a stabilit, încă de la sfârşitul lui 2015, obligaţiile de mediu pentru noul proprietar, dar acestea nu au fost respectate, motiv pentru care SC REMAT METAL MASTER SRL a fost sancţionată de mai multe ori cu amendă contravenţională, conform legislaţiei în vigoare, pentru că nu a efectuat monitorizarea factorilor de mediu (apelor de suprafaţă şi a apelor subterane) la termenele impuse, conform obligaţiilor de mediu avute. În urma de-versărilor recente de deşeuri pe terenul fostei rafinării, cei responsabili au fost iar sancţionaţi pentru neîndeplinirea obligaţiilor de mediu şi asigurarea pazei zonei.
Anul trecut, dintr-un rezervor dezmembrat de căutătorii de fier vechi, s-au scurs cantităţi importante de reziduuri petroliere, însă abia anul trecut autorităţile au intrat în alertă după ce curtea fostei rafinării a fost practic inundată de substanţe periculoase. Cel mai probabil, pentru acest depozit, România va suporta consecinţele sancţiunii impuse de Curtea Europeană de Justiţie.