În ultimii doi ani, agricultorii buzoieni au reuşit să formeze asociaţii şi să mărească semnificativ suprafeţele irigate. Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Direcţiei Agricole, în judeţ există un sistem de irigaţii care se întinde pe o suprafaţă de 41.000 de hectare, anul acesta reuşindu-se să se realizeze irigaţii pe cea mai mare suprafaţă din ultimii 27 de ani. ”În anul 2018 avem încheiate la nivel de judeţul Buzău 15.000 de hectare care se irigă, cea mai mare suprafaţă în ultimii 27 de ani. Până anul acesta n-am reuşit să “convingem” fermierii că este necesar să avem o suprafaţă irigabilă cât mai mare. Noi am mers către dânşii, i-am organizat i-am consiliat pe partea aceasta tehnică, iar ANIF le-a predat sistemul de irigaţii, infrastructura, pentru a fi modernizată”, spune directorul Direcţiei Agricole Buzău, Cosmin Florea. Cu toate acestea, anul acesta, recoltele obţinute de agricultorii buzoieni au fost cu mult mai mici decât cele de anul trecut, ca urmare a perioadei secetoase din din lunile aprilie-mai, dar şi ca urmare a calamităţilor suferite de pe urma grindinei.
În urma discuţiilor purtate cu agricultorii buzoieni, Direcţia Judeţeană pentru Agricultură a reuşit să-i convingă pe fermierii din zonele irigabile să alcătuiască organizaţii. Astfel, la momentul actual există opt organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii care au reuşit să asigure irigarea pe 13.225 de hectare, suprafaţă care ar putea creşte în anii următori, dacă şi agricultorii se vor organiza mai bine ori vor creşte numărul organizaţiilor. Practic, sistemul de irigaţii din judeţul Buzău nu a fost folosit la capacitatea pentru care a fost conceput. În toată această perioadă,
s-au irigat aproximativ 1.000 de hectare faţă de cele 20.000 care ar fi putut folosi apa din canale , lucru care le-ar fi permis să traverseze mai bine perioadele secetoase, precum cele din această primăvară şi vară.
Investiţii în canalele de irigaţii
Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Direcţiei Agricole Buzău, pentru reabilitarea canalului de Vest vor fi investite aproape 30 de milioane de lei, iar pentru cel de Est, aproximativ 25 de milioane de lei. Cele două proiecte se află în momentul de faţă în fază de licitaţie, dar anul viitor ele vor putea fi puse în practică.