19 iulie 2018, ziua în care tot lotul Beganu putea scăpa basma curată

După un proces de trei ani la Curtea de Apel Ploieşti, dosarul dubioasei retrocedări a peste 5.000 hectare de pădure pe raza comunei Gura Teghii ar putea ajunge, după vacanţa judecă­torescă, pe masa magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Motivarea sentinţei pronunţate pe 28 iunie în această cauză este una devastatoare pentru toţi cei 12 inculpaţi. 11 dintre ei au primit sentinţe de condamnare la închisoare cu executare, deşi nici mărturiile celor care şi-au recunoscut faptele şi nici declaraţiile ambigue şi, uneori, mincinoase, ale unor inculpaţi, nu a făcut ca probele administrate în sala de judecată să lămurească exact traseul banilor şi intervalul de timp în care şpaga era aruncată în dreapa şi în stânga astfel încât afaceristul ialomiţean Gheorghe Ceteraş să intre mai repede în posesia titlului de proprietate asupra pădurii pe care a vândut-o, de altfel, peste noapte cu peste 21 milioane de euro.

Spre exemplu, fostul jurist al Prefecturii Ştefan Feraru a primit o pedeapsă de 3 ani şi 2 luni închisoare cu executare, iar fostul secretar al comunei Gura Teghii, Liliana Panaete, care de asemenea şi-a recunoscut faptele, a fost condamnată la 4 ani închisoare cu executare, pedepsele nefiind definitive. Aceasta din urmă a fost condamnată în primă instanţă pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, fals intelectual şi uz de fals cu trei săptămâni înainte ca ultimele două fapte să fie prescrise. Prescripţia specială a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals prevăzute în vechiul Cod penal urma să intervină la data de 19 iulie 2018, ca urmare a împlinirii termenului de 7 ani şi 6 luni de la data săvârşirii infracţiunii. Însă nici invocarea acestui aspect şi nici conduita adoptată de acesta după comiterea faptelor şi pe parcursul  procesului nu au salvat-o de la o sentinţă cu ­exe­cutare, instanţa apreciind că faptele comise de această persoană au stat la baza celorlalte infracţiuni deosebit de grave săvârşite de ceilalţi inculpaţi conducând la concluzia certă că nu se impune o atare abordare.

Prescripţia faptelor în acest caz ar fi dus la exonerarea altui inculpat, fostul prefect Paul Beganu, trimis în judecată pentru fals intelectual şi instigare la fals intelectual.

Liliana Panaete, secretar în cadrul primăriei comunei Gura Teghii la data faptelor, a fost acuzată de procurorii Direcţiei naţionale Anticorupţie că a falsificat o adresă, „astfel încât Ceteraş Gheorghe să fie repus în termenul legal de a contesta hotărârile emise de comisiile locale în anul 2006, invocând faptul că moştenitorii nu au primit răspuns la contestaţiile formulate. Aceasta, în condiţiile în care, în perioada 2006-2011, procesul de revendicare a terenurilor în cauză nu a mai suferit alte modificări, rămânând la nivelul respingerii solicitărilor.

Actul întocmit în fals de către inculpata Panaete Liliana a fost transmis Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, cunoscând că este falsă, în ­ve­derea repunerii în termenul de 30 de zile prevăzut de lege în care inculpatul Poenaru Gheorghe Petre Vlad şi restul persoanelor contestatare puteau formula plângere la instanţa de judecată împotriva Hotărârii nr. 353/2006 a comisiei menţionate.

Mai mult inculpata, în mod repetat, a sustras mai multe file din <Registru Expediere Corespondenţă> al Primăriei comunei Gura Teghii, jud. Buzău, precum şi recipisa din care rezultă că Hotărârea Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău nr. 353/25.08.2006 a fost comunicată contestatorilor la data de 04.09.2006.

Aceste documente false au fost eliberate ca urmare a unei cereri întocmite şi depuse la Instituţia Prefectului Judeţului Buzău de către inculpatul Poenaru Gheorghe Petre Vlad prin care solicita să i se comunice <răspunsul la contestaţia formulată în data de 26.04.2006 împotriva procesului – verbal nr. 887/02.03.2006 al Comisiei Locale Gura Teghii prin care s-a respins cererea de retrocedare nr. 611/22.09.2005>, precizând în fals că „până în acest moment nu mi s-a comunicat rezultatul contestaţiei”, spun procurorii DNA.

Trimişi ani buni după gratii

Reamintim că în acest dosar, fostul prefect Paul Beganu a fost condamnat la 9 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, iar ex-prefectul Maria Buleandră a primit 5 ani şi 6 luni, tot cu executare. Cea mai mare pedeapsă a primit-o, însă, afaceristul ­Gheo­rghe Ceteraş, 10 ani şi 8 luni de detenţie, iar fostul şef de la ITRSV Focşani, Alexandru Lefter, a luat 5 ani de închisoare. În plus, avocatul Mihai Cosmin Vasile ar putea ispăşi 5 ani după gratii, Ion Irimia, angajat la Direcţia Silvică Buzău, a pri­mit o condamnare de 5 ani şi jumătate, în timp ce fostul judecător de la Judecătoria Pătârlagele Neculae Toader, a fost condamnat la 6 ani şi 6 luni. În schimb, deşi şi-a recunoscut faptele, depunând şi un denunţ la DNA în care recunoaşte că a primit mită de la Ceteraş, fostul jurist al Prefecturii Ştefan Feraru a primit o pedeapsă de 3 ani şi 2 luni închisoare cu executare, iar fostul secretar al comunei Gura Teghii, Liliana Panaete, care de asemenea şi-a recunoscut faptele, a fost condamnată la 4 ani închisoare cu executare. De asemenea, afaceristul Anton Constantin, zis Toni Bocioacă, a primit 3 ani de închisoare cu ­exe­cutare, Eduard Moiseanu, 4 ani cu executare, şi Gheorghe Vlad Poenaru, 2 ani şi 6 luni cu suspendare pe un termen de încercare de 3 ani. În total, instanţa de la Ploieşti a decis pedepse cumulate de peste 60 de ani pentru cei 12 inculpaţi în cauză.

De asemenea, instanţa a dispus confiscarea a 2.288.000 euro şi 10.000 lei de la Gheorghe Ceteraş,  1.000.000 euro de la Paul Beganu, 15.000 euro de la Alexandru Lefter, 1.000.000 euro de la Ion Irimia; 250.000 euro de la Neculae Toader, 23.000 euro şi 10.000 lei de la Ştefan Feraru, 45.000 euro de la Anton Constantin şi 1.670.240 lei de la Eduard Gabriel Moiseanu.

De asemenea, s-a dispus desfiinţarea mai multor înscrisuri ale Instituţiei Prefectului şi ale primăriei Gura Teghii care fac referire la punerea în posesie a respectivei suprafaţe de pădure.

Totodată, instanţa a admis în parte acţiunea civilă formulată de către Statul român prin Mi­nisterul Finanţelor Publice şi a dispus obligarea inculpaţilor Gheorghe Ceteraş, Paul Beganu, Neculae Toader, Ştefan Feraru, Maria Buleandră, ­Li­liana Panaete şi a părţii responsabile civilmente SC Forestiera Ardeleana SRL, în solidar, la plata unei sume de 21.740.241 euro în echivalent lei la cursul Băncii Naţionale a României la data executării, în favoarea acestei părţi civile. Totodată, s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, şi a dispus obligarea inculpaţilor Paul Beganu, Neculae Toader, Ştefan Feraru, Maria Buleandră, ­Li­liana Panaete şi a părţii responsabile civilmente SC Forestiera Ardeleana SRL în solidar la plata unei sume de 5.052.202 lei în favoarea acestei părţi civile.

2014, anul în care s-a decis soarta a 12 persoane

Fostul prefect Paul Beganu a fost trimis în judecată în urmă cu trei ani pentru fapte de corupţie, în legătură cu retrocedarea unei mari suprafeţe de teren din zona Gura Teghii. Beganu a fost arestat preventiv la sfârşitul lunii noiembrie 2014, fiind acuzat de luare de mită pentru urgentarea retrocedării ilegale a unei suprafeţe de pădure de la Gura Teghii, iar în primăvara anului următor a fost pus sub control judiciar, măsuri similare fiind luate în cazul omului de afaceri Gheorghe Ceteraş, al lui Alexandru Lefter, fost şef al ITRSV Focşani şi al avocatului Cosmin Vasile. La jumătatea lunii aprilie 2015, fostul prefect de Buzău Paul Beganu, dar şi prefectul din acel moment, Maria Buleandră, au fost trimişi în judecată, alături de alte zece persoane, de către procurorii DNA, pentru retrocedarea nelegală a peste 5.000 de hectare de pădure din judeţul Buzău. Astfel, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Gheorghe Ceteraş, omul de afaceri căruia i-a fost retrocedată pădurea de la Gura Teghii, pentru constituire, a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi dare de mită, şi pe fostul prefect de Buzău din perioada 2009-2012, Paul Beganu, pentru abuz în serviciu, luare de mită, instigare la fals intelectual, spălare de bani, fals intelectual, instigare la dare de mită. De asemenea, a fost trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, Alexandru Lefter, inspector şef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Focşani la data faptei, pentru luare de mită, iar sub control judiciar au fost deferiţi justiţiei Mihail-Cosmin Vasile, avocat în Baroul Buzău, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la dare de mită, Ion Irimia, angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva la data faptelor, pentru trafic de influenţă, Neculae Toader, judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele la data faptelor (anterior preşedinte al acestei instanţe), pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Procurorii DNA i-au mai deferit justiţiei, în stare de ­li­bertate, pe Ştefan Feraru, consilier juridic în cadrul Prefecturii Buzău la data faptelor, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, pe Maria Buleandră, la data comiterii faptei şef al Serviciului Controlul Legalităţii, al Aplică­rii Actelor Normative, Contencios Administrativ, Aplicarea Apostilei şi Relaţii cu Autorităţile Locale, pentru instigare la infracţiunea continuată de abuz în serviciu, pe Liliana Panaete, secretar al comunei Gura Teghii, pentru fals ­in­telectual, în formă continuată, uz de fals, abuz în serviciu, sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, pe Anton Constantin, administrator al unei societăţi comerciale, pentru spălare de bani, pe Eduard Gabriel Moiseanu, inginer silvic angajat la Ocolul Silvic Siriu SRL, acuzat de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale şi constituire a unui grup infracţional organizat. O altă persoană trimisă în judecată este Gheorghe Poenaru, administrator al SC Forestiera Ardeleana SRL la data faptelor, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit procurorilor DNA, în 2010, Gheorghe Ceteraş şi Gheorghe Poenaru, Eduard Gabriel Moiseanu şi Mihail-Cosmin Vasile s-au înţeles să obţină, în condiţii de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5.134,29 hectare de teren forestier care aparţinuse Societăţii Anonime Ardeleana pentru Industrie Forestieră, în numele nou-înfiinţatei SC Forestiera Ardeleana SRL, administrată de Poenaru.

În acest scop, în perioada ianuarie-decembrie 2011, Ceteraş i-a remis 1.000.000 de euro, în două tranşe, lui Ion ­Iri­mia, angajat al Romsilva, care a pretins că are influenţă asupra prefectului de Buzău Paul Beganu şi a altor funcţionari din cadrul regiei pentru a-i determina să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5.132,29 de hectare revendicat de SC Forestiera Ardeleana SRL, punerea în posesie şi eli­berarea titlului de proprietate, susţineau procurorii. Potrivit sursei citate, în acelaşi scop, în prima jumătate a anului 2011, Ceteraş i-a remis 1.000.000 de euro prefectului de Buzău Paul Beganu, în legătură cu emiterea unei adrese conţinând menţiuni nereale, nepromovarea intereselor Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău în dosarele aflate pe rolul instanţelor având ca obiect suprafaţa respectivă de pădure, urgentarea punerii în posesie în condiţii de ilegalitate a lui Ceteraş şi eliberarea titlului de proprietate.

În 22 iulie 2011, pentru a di­simula provenienţa din luare de mită a sumei de 45.000 de euro, Beganu a încheiat un contract de vânzare-cumpărare în care a menţionat un preţ supraevaluat, care nu a fost achitat în realitate de către Anton Constantin, în calitate de cumpă­rător.

Potrivit DNA, în schimbul banilor primiţi ca mită, Beganu a falsificat, în ianuarie 2011, o adresă, şi a determinat-o pe Liliana Panaete să falsifice o altă adresă, astfel încât Ceteraş să fie repus în termenul legal de a contesta hotărârile emise de comisiile locale în anul 2006, invocând faptul că moştenitorii nu au primit răspuns la contestaţiile formulate. Aceasta în condiţiile în care, în perioada 2006-2011, procesul de revendicare a terenurilor nu a suferit alte modificări, rămânând la nivelul respingerii solicitărilor.

Tranzacţii suspecte

Gheorghe Ceteraş, acuzat că a dat mită pentru retrocedarea frauduloasă a mii de hectare de pădure, a atras atenţia autorităţilor atunci când a făcut retrageri uriaşe în numerar. Procurorii DNA spun că banii au fost folosiţi ca şpagă.

Ancheta în cazul retrocedării ilegale a 5.134 hectare de teren forestier, situate pe raza comunei Gura Teghii (Buzău), a început după ce unul dintre oamenii de afaceri implicaţi în dosar, ­Ghe­orghe Ceteraş, a făcut retrageri uriaşe de numerar din bancă, scrie evz.ro, imediat după ce a vândut întreaga suprafaţă unei societăţi străine.  Tranzacţia a avut loc pe 15 iunie 2011, iar suma încasată de Ceteraş a fost de 99.787.721 de lei, aproximativ 21,7 milioane de euro. La câteva zile după ce banii i-au fost viraţi în cont, Ceteraş a retras din bancă 1.507.500 de euro (17 iunie 2011), 1.507.500 de euro (20 iunie 2011), 1.005.000 de euro (22 iunie 2011) şi 1.005.000 de euro (24 iunie 2011). Potrivit DNA, aceştia bani au fost folosiţi pentru a-i plăti pe funcţionarii statului.

Tranzacţiile au fost considerate suspecte de Oficiul Naţional de Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, care a sesizat procurorii pentru verificări suplimentare. În acest dosar sunt zeci ore de înregistrări ambientale, iar mai mulţi funcţionari au recunoscut mai multe ilegalităţi care se făceau în Primăria din Gura Teghii şi la Prefectura Buzău.

Cine i-a prezentat lui Ceteraş pădurea ce urma să fie retrocedată

Un martor important în dosar, Marcel Ionescu, apropiat al lui Gheorghe Ceteraş, a explicat că ştia cum s-au dat banii către funcţionarii statului. De exemplu, în cazul lui Ion Irimia, el a povestit că un milion de euro a fost dat în două tranşe: 500.000 de euro şi sub forma unor acţiuni denominate în valută, emise de BNR. Irimia era o persoană influentă printre şefii Romsilva, dar şi la Prefectura Buzău, şi este cel care i-a prezentat lui Ceteraş pădurea ce urma să fie retrocedată. Pe 15 noiembrie 2014, Irimia a fost filat ambiental, de serviciile secrete, la un restaurant din comuna Cornu (Prahova) atunci când discuta cu un apropiat detaliile şpăgii. El recunoaşte că a avut „partea lui” pe care nu o va restitui, pentru că el nu „apare undeva”.

În cauză apare şi un anume „Dumitru Buţan”, martor sub acoperire în acest dosar, care a dat o declaraţie cheie în acest dosar. Acesta era reprezentantul unei societăţi foresteriere din Luxemburg, interesată de achiziţia a sute de hectare de pădure, iar în martie 2011 a avut o întâlnire cu Ceteraş la o pizzerie din oraşul Nehoiu. Potrivit lui „Dumitru Buţan”, i-a spus că nu are niciun fel de probleme cu reconstituirea dreptului de proprietate întrucât „i-a dat personal judecătorului, care instrumenta cauza suma de 250.000 euro”. „Bani pe care el, personal, i-a înmânat judecătorului la domiciliul acestuia din urmă, care îl aştepta în papuci de casă”, a povestit martorul. După o lună de la discuţie, în aprilie 2011, Ceteraş câştiga procesul la Pătârlagele.