Un mistreţ mort a pus pe jar autorităţile judeţului şi a băgat în şedinţă primarii

În timp ce se dădeau asigurări că s-au luat toate măsurile legale de prevenire a răspândirii pestei porcine africane, un mistreţ găsit mort marţi lângă Măteşti, a băgat în şedinţă responsabilii judeţului şi pe cei cu protecţia sanitar-ve­terinară. Sau cel puţin aşa se înţelege, deşi nu se va şti decât astăzi dacă animalul avea sau nu boala.

Primarii din judeţ au fost chemaţi la Buzău de urgenţă miercuri, la ora 11,00, de către decidenţii din Casa Albă pentru a fi instruiţi cum să acţioneze în cazul în care pe teritoriul oraşelor sau comunelor lor apar primele semne ale bolii. Aproape o oră, timp în care presa a avut acces în Sala ­Fi­lipescu a Consiliului Judeţean unde a avut loc întâlnirea, directorul DSVSA Buzău, Ciprian Botezatu, a dat asigurări că s-au luat măsurile legale ce se impun pentru impiedicarea răspândirii virusului, iar judeţul nostru nu este în pericol, dat fiind că focarul din judeţul vecin Brăila este la peste 70 de kilometri distanţă de localitatea buzoiană Ruşeţu(?!?!). ,,Deocamdată nu sunt motive de îngrijorare. Cauzele deceselor porcilor mistreţi pot fi multiple, însă asta nu înseamnă că nu acţionăm cu maximă precauţie. Totuşi, nu trebuie să uităm că focarul de pestă porcină africană se află la 73 de kilometri de judeţul Buzău”, a declarat ieri Ciprian Botezatu, director DSVSA Buzău, pentru adevărul.ro.

Ulterior, în şedinţa cu primarii, asigurările că nu există motive de îngrijorare au continuat deşi şeful DSVSA Buzău recunoaşte că nicio măsură nu ne poate pune la adăpost atât timp cât există diverse căi de răspândire a bolii.

„La nivelul a două judeţe limitrofe judeţului Buzău evoluează focare de pestă porcină africană, ceea ce a dus la instituirea unor măsuri de profilaxie nespecifică şi la nivelul judeţului Buzău. Au fost organizate nişte filtre nepermanente constituite din medic veterinar şi un reprezentant al IPJ, dar trebuie ţinut cont de faptul că nu este o boală cu profilaxie specifică, iar modalităţile de diseminare virală sunt deosebit de variate şi nicio măsură nu ne poate pune la adăpost. Am luat toate măsurile pe care le-am considerat ca să ţinem Buzăul departe de această boală. Cadavre de porci au mai fost identificate însă au avut o cauză evidentă a morţii dar cu toate acestea s-au prelevat probe fără ca până acum să se confirme prezenţa virusului”, a spus medicul Ciprian Botezatu de la DSVSA Buzău, care le-a ţinut, ieri, o lecţie de medicină veterinară primarilor şi reprezentanţilor primăriilor. Ulterior, şedinţa a continuat în spatele uşilor închise, departe de ochii şi urechile presei.

Nu la fel de optimist a fost şi preşedintele Consiliului Judeţean care a sfătuit primarii să fie ­vi­gilenţi şi să informeze cetăţenii ­des­pre riscuri şi modul de răspândire a virusului. „Din nefericire, este o situaţie mai mult decât gravă, care afectează atât investitorii care deţin ferme de porci cât şi toată populaţia României, pe de o parte că nu se poate asigura din surse proprii carnea de porc, iar pe de altă parte sunt afectate şi exporturile. Sperăm ca la nivel de judeţ Buzău să evităm aceste lucruri dar, deşi sunt o fire optimistă, va fi destul de greu, pentru că este un virus necontrolabil. Sper să ne ocolească deşi este foarte aproape de noi. Aş ruga primarii ca, în limita posibilităţilor, să aducă la cunoştinţa oamenilor care, fiind perioada concediilor, se deplasează spre mare sau deltă, locuri unde virusul este prezent, să fie anunţaţi că virusul se poate aduce fie pe haine fie pe încălţăminte şi să fie cu băgare de seamă”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu.

Boala a evoluat exploziv în sud estu-ţării, judeţele Ialomiţa şi Brăila, cu care Buzăul se învecinează, fiind printre cele mai afectate.

La sfârşitul săptămânii trecute, peste 400 de focare de pestă porcină africană (PPA) se înre­gistrau în România, potrivit Autorităţii Naţionale Sanitar-Vete­rinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cele mai multe fiind în judeţul Tulcea. Tot aici, doi mari crescători de porci au fost închişi, peste 65.000 de porci fiind omorâţi.

Pesta porcină africană a apărut în România în judeţul Satu-Mare în luna iulie 2017 şi încă de atunci autorităţile române au fost sfătuite de cele europene să ţină epidemia sub control. „Autorităţile au intervenit prompt şi s-au aplicat cu stricteţe măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă al României pentru pestă porcină africană, ceea ce a făcut ca boala să fie ţinută sub control, chiar în condiţiile în care, la începutul anului 2018 focarele de boală s-au multiplicat în aceeaşi zonă aflată în vecinătatea Ucrainei”, spun reprezentanţii ANSVSA. După un an de la confirmarea primului focar de PPA, în iunie 2018 „virusul pestei porcine africane a fost depistat şi în altă zonă, aflată în vecinătatea Ucrainei, şi anume în Delta Dunării, zonă cu specific unic, clasificată ca rezervaţie a biosferei la nivel naţional în România”, se arată în comunicatul ANSVSA. Având în vedere severitatea situaţiei, Guvernul României a aplicat măsuri suplimentare în regim de urgenţă, mobilizări de forţă umană şi introducerea în dispozitiv a 11 instituţii cu atribuţii în domeniu şi efective din armată. Conform datelor ANSVSA, în perioada 1 ianuarie – 25 iulie a acestui an, au fost confirmate în România 440 de focare de Pestă Porcină Africană (PPA) la porci domestici, dintre care 438 în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale. De asemenea, tot în aceeaşi perioadă, au fost confirmate 16 cazuri de PPA în mediul silvatic, la porci mistreţi. PPA evoluează în România în două zone geografice cu dinamică diferită. Astfel, în zona de Nord -Vest, boala evoluează lent, chiar staţionar, cu număr de 22 de focare, confirmate. În judeţul Satu – Mare – 5 în gospodăriile populaţiei şi 8 cazuri la porcii mistreţi, Judeţul Bihor – 17 în gospodări­le populaţiei şi un caz la mistreţ, Judeţul Sălaj – un caz la mistreţ. În zona de Sud-Est a României, evoluţia bolii este agresivă, având în vedere specificitatea zonei, fapt constatat şi de experţii Comisiei Europene care au fost prezenţi în focare. În această regiune au fost înregistrate 418 focare de PPA, după cum urmează: Judeţul Tulcea – 397 în gospodările populaţiei, 2 în exploataţii comerciale ale SC Carniprod SRL (unul la abatorul şi unul la ferma acestei societăţi comerciale) şi 6 cazuri la porcii mistreţi, judeţul Brăila – 7 în gopodăriile populaţiei, judeţul Constanţa – 7 în gospodăriile populaţiei, judeţul Ialomiţa – 5 în gospodăriile populaţiei.

„Reluăm apelul către cetăţeni să anunţe imediat medicul ve­terinar sau Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Jude­ţeană orice caz de îmbolnăvire a porcilor din gospodărie, pentru că vor fi despăgubiţi la valoarea de piaţă a animalelor!

Prezintă un risc de răspândire a bolii carnea şi produsele din carne provenite de la animalele bolnave, în condiţiile în care virusul PPA rezistă până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic şi mai mulţi ani in carnea de porc congelată.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic“, transmite ANSVSA.

Programul de control, supra­veghere şi eradicare a PPA, a fost extins, între timp, de la opt judeţe iniţial, la întreg teritoriul României.

Graniţa de sud-est a judeţului, expusă pericolului

Deşi două judeţe vecine au probleme mari cu focare de pestă porcină africană, până ieri nu era confirmat în judeţul Buzău vreun caz. Marţi, un porc mistreţ a fost găsit mort lângă Măteşti de paznicul fondului de vânătoare din zonă. Au fost prelevate probe şi trimise spre analiză la Bucureşti, iar rezultatele urmează să fie gata astăzi. Autorităţile sanitar-ve­terinare susţin că nu există motive de îngrijorare, cauzele morţii animalului putând fi multiple.

Reamintim că, vinerea trecută, Centrul Local de Combatere a Bolilor a fost convocat în regim de urgenţă, sub coordonarea Instituţiei Prefectului, pentru evaluarea situaţiei la nivelul judeţului Buzău şi a măsurilor luate de DSVSA. După suspendarea activităţii în târgurile de animale autorizate, pe perioadă nedeterminată, precum şi interzicerea aglomerărilor de animale în zona de interes zootehnic care au ca scop vânzarea animalelor vii, începând cu 11.07.2018, cu verificare periodică a interdicţiei de către DSVSA Buzău, s-a decis instituirea de filtre nepermanente la limita cu judeţul Brăila, în localităţile Băile, Bălăceanu, Vizireni şi Padina, dar şi la limita cu judeţul Ialomiţa în localitatea Grindu – Gl. Siliştea şi pe E85, la Hanul Ovidiu. De asemenea, s-a decis ca administratorii drumurilor naţionale şi drumurilor judeţene să verifice starea de salubrizare a acestora şi să ia măsurile ce se impun, iar reprezentantul SDN Buzău să întreprindă demersurile necesare la CNAIR pentru asigurarea cu limitatoare de viteză provizorii în zona filtrelor instituite la limita de judeţ.

Totodată, s-a luat decizia efectuării de controale permanente în cele 19 exploataţii comerciale de creştere a porcilor, care totalizează 110.000 capete, pentru verificarea documentaţiilor şi a condiţiilor de biosecuritate. S-a dispus conducerii exploataţiilor să verifice la domiciliu personalul muncitor care lucrează în aceste ferme, în sensul nedeţinerii de porci în gospodăria proprie.

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei neizolarea animalelor suspecte de boală sau bolnave, nerespectarea restricţiilor de circulaţie, moartea sau tăierea de necesitate, se arată în HG 1214/2009 privind stabilirea şi plata despagubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile.

Cum se transmite şi cum se manifestă boala
Conform autorităţilor ­ve­terinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic. Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Infecţia poate fi contactată prin intermediul resturilor alimentare din gospodărie. În produse din carne de porc virusul rezistă 3-6 luni dacă nu există o prelucrare termică şi chiar ani de zile în carnea congelată.
Sursele de contaminare sunt sângele, ţesuturile, excreţiile sau secreţiile provenite de la ­ani­male bolnave sau moarte ce pot contamina, direct (contact între specii susceptibile) şi indirect prin hrană contaminată, vehicule, habitat, păşune, haine, încălţăminte, vizitatori, comercianţi,  veterinari.
În forma acută boala se manifestă  prin febră (40,5-42 grade C) timp de 12-14 zile, apoi revenire la normal; inapetenţă; animalele stau îngrămădite la întuneric; se deplasează cu greutate (uneori necoordonare a mişcărilor, cu 24-48 ore anterior morţii); pielea se înroşeşte, apoi devine cianotică; tahipnee şi puls accelerat; descărcări sanguinolente sau mucopurulente oculare şi nazale; semne de durere abdominală (arcuire a spatelui, mers greoi); vomă sanguinolentă, constipaţie sau diaree abundent sanguinolente; avorturi la orice vârstă de gestaţie (diferite de PPC); moarte după 6-13, maximum 20 de zile, posibil chiar la 100% din efectiv.
Mortalitatea poate creşte atunci când există infecţii asociate, animale tinere sau gestante. Porcii sălbatici africani dezvoltă doar viremie asociată cu forme subclinice sau abortate, obişnuit fără mortalitate. Deşi mortalitatea poate varia practic nelimitat (între 0 şi 100%), este exclusă o mortalitate redusă pe efective de porci recent infectate. Animalele care trec prin boală rămân purtătoare pe viaţă.