Buzăul de nord ascunde adevărate bijuterii, din păcate foarte puţin cunoscute, şi la fel de rar vizitate. Şi, ca povestea să fie completă, drumurile şi traseele deseori nemarcate ori accidentate nu ne ajută. Reprezentanţii Ţinutului Buzăului au găsit metoda de a aduce mai aproape de turişti un obiectiv autohton extrem de interesant, deloc promovat şi foarte puţin vizitat: „Aveţi planuri pentru sâmbătă, 11 august? Vă invităm la Bozioru să parcurgem împreună o călătorie în timp de mai bine de 12 milioane de ani. Vom ajunge într-o deltă preistorică, iar de acolo, călăuziţi de trovanţi, ne vom întoarce în timpurile noastre. În această călătorie vom fi martorii retragerii mării, a ridicării munţilor şi bineînţeles, vom afla povestea formării trovanţilor chiar de la ei! Vă invităm sâmbătă, 11 august la ora 12,00, în satul Bozioru, la deschiderea Muzeului Formelor, un nou punct de vizitare realizat de Geoparcul Ţinutul Buzăului în parteneriat cu Primăria Comunei Bozioru!“.
Potrivit primarului comunei Bozioru, Valentin Grigore, Muzeul Formelor va găzdui trovanţi de la Ulmet în miniatură şi va funcţiona în cadrul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Bozioru înfiinţat în urmă cu şase ani cu fonduri europene destinate încurajării activităţilor turistice. În acest proiect, autorităţile locale au avut sprijinul unor profesori universitari din Norvegia -români stabiliţi în Elveţia, doi fiind chiar buzoieni – care vor veni pe 4 august la Buzău pentru a pregăti evenimentul din 11 august.
„Pietrele vii“ din judeţul Buzăului
Trovanţii sunt un soi de pietre despre care localnicii spun că sunt vii şi că au puteri tămăduitoare. Potrivit specialiştilor din domeniul geologiei şi mineralogiei, trovanţii sunt o formă de microrelief care se dezvoltă în straturile de nisip, datorită apelor subterane calcaroase care le spală şi le sedimentează în timp. Modul de formare al trovanţilor, spun specialiştii, este acelaşi cu cel al perlelor. Întregul proces determină creşterea acestor formaţiuni, din inima pământului către suprafaţă. Tocmai de aceea, popular ineditele forme de relief, poartă numele de „pietre vii”. Datorită modului în care se formează, aspectul pietrelor este foarte bizar. Multe dintre ele au forme sferice sau cilindrice, fiind asemănate cu navele spaţiale extraterestre.
O legendă spune că din străbuni se cunoaşte faptul că aceste „pietre vii“ aduc spor în casă şi noroc. Localnicii cred cu tărie, adevărat sau nu, că după ploaie apar mici pietricele, mici trovanţi, care în timp vor înghiţi nisip şi se vor face mari. Bătrânii din Ulmet au născocit multe legende despre „pietrele vii” de la marginea satului lor. Oamenii cred că au puteri energetice miraculoase, care-l fac pe omul supărat să se înveselească. Trebuie doar să le atingi şi scapi de supărări, cred oamenii.
În România, printre cele mai întinse platforme de trovanţi se găsesc în judeţul Buzău, pe crestele care înconjoară mica localitate Ulmet, sat care se află la 44 de kilometri de municipiul Buzău, în comuna Bozioru. Drumul durează aproximativ 40 de minute,..
Din această vară, autorităţile locale au instituit taxă de vizitare de 5 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari, copiii până în 10 ani având gratuitate. Banii vor fi investiţi în amenajări şi protejarea obiectivului, au motivat autorităţile locale decizia.
Locuri de poveste şi legătura omului cu pământul
Muzeul de la Bozioru nu este singurul proiect de acest fel iniţial în cadrul proiectului Geoparcului „Ţinutul Buzăului“. La Lopătari funcţionează Muzeul 7 Locuri de Poveste, unde puteţi cunoaşte şapte locuri din Ţinutul Buzăului care au inspirat de-a lungul timpului poveşti cu balauri, uriaşi, căpcăuni, spirite protectoare, pietre magice şi leacuri nemaiîntâlnite.
La Mînzăleşti, Muzeul Timpul Omului a creat un loc de muncă şi s-a înfiripat în conştinţa vizitatorilor, astfel încât, în luna mai 2016, a adus peste 500 de vizitatori la Mînzăleşti.
Muzeul Timpul Omului este un spaţiu simbolic, care explorează legătura dintre Pământ şi Om, din perspectiva Timpului. Povestea muzeului se derulează pe fundamentul Pietrei, Lutului şi Sării, elementele naturale care stau la baza vieţii culturale a mînzăleştenilor. Aici, fiecare obiect este încărcat cu un simbol, astfel încât fiecare ţesătură, oală sau crenguţă contribuie la povestea muzeului. Forma materială a obiectelor este doar un pretext, care invită călătorul să parcurgă Spaţiul şi Timpul.
Totul a început cu o întâlnire cu primarii celor 18 comune din teritoriu, unde reprezentanţii Geoparcului au expus strategia de dezvoltare pentru Ţinutul Buzăului. Printre altele, această strategie presupune realizarea unor mici puncte de interpretare, destinate atât vizitatorilor (care au ocazia de a cunoaşte comunităţile), cât şi localnicilor (care au ocazia de a-şi redescoperi rădăcinile şi întări identitatea). 
Echipa Geoparcului Ţinutul Buzăului, Geo-Team, a conceput în anul 2014 proiectul GeoSust, pe care l-a aplicat pentru un grant european EEA. În iulie 2014 proiectul a devenit realitate, fiind unul dintre cele şase proiecte care au câştigat concursul la categoria Mediu.
Proiectul GeoSust a fost cel mai ambiţios şi complex proiect pentru dezvoltarea unui geoparc, la nivel internaţional. A adus laolaltă peste 60 de specialişti din zece instituţii, dintre care patru sunt din Norvegia. Este aşadar un proiect internaţional, dar mai ales interdisciplinar: specialiştii care îşi aduc contribuţia la dezvoltarea Ţinutului Buzăului sunt geologi, chimişti, fizicieni, biologi, antropologi, etnografi, peisagişti, arhitecţi, geografi, artişti plastici şi specialişti IT şi design grafic.