Senatul a adoptat, pe 11 iunie, cu 85 de voturi pentru, 25 împotrivă şi 11 abţineri, o lege prin care Codul administrativ este modificat în direcţia descentralizării şi a diluării rolului unor funcţii administrative, în special cea a prefectului. Prin acest document legislativ, senatorii au fost de acord, la iniţiativa Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, cu renunţarea la controlul de la centru asupra unor teritorii admnistrative din ţară.
Slăbirea autorităţii prefecţilor
Astfel, noul Cod Administrativ consfinţeşte eliminarea prevederilor privind atributul prefecţilor de a verifica măsurile întreprinse de primari şi preşedintele de consiliu judeţean, dar şi scoaterea din lista cuprinzând bunuri care aparţin domeniului public al statului a terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea instituţia prefectului. În acest sens, la articolul 89, a fost eliminată următoarea prevedere: „Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii” . Iniţiativa de modificare au avut-o senatorul UDMR Atilla Czeke şi grupul parlamentar UDMR.
De-a lungul timpului, liderii maghiari au acţionat în mod constant pentru înlăturarea din funcţie a prefecţilor români din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi înlocuirea acestora cu persoane care să nu-i deranjeze prea tare. O eventuală materializare a demersurilor privind retragerea unor prerogative ale reprezentanţilor Executivului în teritoriu nu va face decât să încurajeze nerespectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte afişarea simbolurilor naţionale, dar şi a celor secuieşti, au declarat specialişti consultaţi de către „Newsweek România”.
Interesul public naţional nu mai e prioritar 
O altă decizie luată cu acordul PSD-ALDE este şi eliminarea articolului care prevede că interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local, sub pretextul că ar „consacra statul centralizat” în detrimentul drepturilor şi intereselor persoanelor sau grupurilor de persoane. În fapt, a fost înlocuit art. 10 din vechiul cod administrativ – „Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul din cadrul acestora au obligaţia de a urmări satisfacerea interesului public; interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local” – cu cel referitor la „punerea în aplicare a programului de guvernare“.
Rezultatul va fi diluarea autorităţii prefectului în raport cu baronii locali, prefectul fiind, de multe ori, singurul obstacol în calea UDMR în intenţia de a controla, în fapt, judete ca Harghita şi Covasna. Diminuarea autorităţii prefectului convine însă tuturor baronilor locali. Astfel, la articolul 75, se elimină precizarea că prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local. Iniţiativa de modificare au avut-o senatorul UDMR Czeke Atilla şi grupul parlamentar UDMR.
Criteriul etnic în definirea judeţului
La articolul 139 s-a introdus criteriul etnic în definirea judeţului, un demers antieuropean care creează premiza pentru alte demersuri de autonomie sau independenţă pe criterii etnice. Astfel, la textul existent a fost adăugat, subtil, cuvântul „etnice”: „Judeţul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din comune, oraşe şi, după caz, municipii, în funcţie de condiţiile geografice, economice, sociale, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, declarat ca atare prin lege”, se arată în noul Cod Admnistrativ, votat în viteză de coaliţia PSD-ALDE. Iniţiativa de modificare au avut-o senatorul UDMR Czeke Atilla şi grupul parlamentar UDMR. Pentru Codul Administrativ, camera decizională este Camera Deputaţilor, aşa că amendamentele mai pot fi încă schimbate.
Votul în camera decizională a fost amânat după moţiune
Pentru a se asigura că parlamentarii Uniunii Democrate a Maghiarilor de România nu vor vota moţiunea de cenzură dezbătută, ieri, în plenul camerelor reunite ale Parlamentului, social-democraţii au pus presiune pe aceştia, prin amânarea votului în Cameră, proiectul fiind retrimis, la cererea grupului parlamentar al PSD, la Comisia specială, condusă de social-democratul Marcel Ciolacu, care a adoptat un raport suplimentar. Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului Administrativ s-a întâlnit, miercuri, de la ora 13,00.
Printre prevederile proiectului legislativ se numără şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.
„Art. 94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale
(1) în unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)“, prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat.
Toate cele 70 de amendamente votate în Senat au fost păstrate în textul actului şi pe parcursul lucrărilor comisiei au precedat votul din Camera Deputaţilor, acestea fiind completate de către comisie cu noi amendamente legate de utilizarea limbii materne. „Pentru a evita interpretările greşite şi posibilele dispute, am precizat că nu pot fi retrase prevederile referitoare la folosirea limbii materne care sunt asigurate de legile în vigoare. În acelaşi timp, am reuşit să introducem dispoziţii în textul legii care vor asigura baze mai solide pentru respectarea acestora”, a declarat Attila Cseke, liderul grupului parlamentar UDMR din Senat. La propunerea UDMR, proiectul codului prevede inclusiv respectarea convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte pentru instituţiile publice şi angajaţii acestora.
Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 11 iunie, astfel proiectul legislativ urmează să se ducă la preşedintele României pentru promulgare, după ce Camera Deutaţilor va adopta proiectul, având rol de for decizional.