Fostul ministru al Muncii din guvernul Cioloș: ,,Buzăul, la coada economiei naționale“

Prezent la Buzău în acest week-end, la dezbaterea cu tema ,,Economia Buzăului: de la stagnare la soluții concrete”, fostul ministru al Muncii, Familiei și Protecției Sociale din Guvernul Cioloș, Dragoș Pîslaru, a declarat că, din punct de vedere al economiei, județul nostru se situează la baza clasamentului la nivel național.

El a prezentat însă și atuurile pe care Buzăul le are față de alte județe din țară, pe care nu le exploatează așa cum ar trebui. ,,Economia județului Buzău, aici depinde de an și de statistică, este undeva printre pozițiile 25 și 30 din economia națională. Asta în contextul în care este, totuși, un județ mare. Are 2,6 % din suprafața României și este un județ care are, din perspectivă naturală, niște active incredibile. Dacă vrem să împărțim județul în două părți, ai avea zona de deal, care are caracteristicile ei și se pretează acolo niște lucruri fabuloase, atât pe partea de, să zicem, zona de agricultură, creșterea animalelor și alte lucruri de genul acesta, cât și zona de vale, care iarăși are anumite lucruri pretabile pentru culturi și zona asta de agricultură. Buzăul are, din perspectivă naturală, niște lucruri absolut ­mi­nunate, care sunt foarte puțin cunoscute în țară. Are turismul, care are un potențial enorm și știți foarte bine că lucrul ăsta nu este dezvoltat, pentru că acolo unde ai ceva frumos, n-ai capacități de cazare. Acolo unde ai capa­cități de cazare, n-ai promovare și oameni care să știe să facă activitățile turistice ca lumea”, a spus Dragoș Pîslaru.

În același context, fostul ministru a vorbit despre industria din Buzău care, de-a lungul timpului, s-a destructurat fără a mai fi revigorată în vreun fel. Fostul ministru al Muncii a explicat că, în ciuda potențialului natural pe care acest județ îl are, infrastructura deficitară reprezintă un real handicap în dezvoltare: ,,Practic ce s-a întâmplat? Este o dezvoltare relativ hao­tică a județului, în care practic nu există niciun fel de legare de lanțuri de valori mai lungi. Adică să te gândești cum legi, să zicem, potențialul natural de caracteristicile, să zicem, de competențele și ocupațiile care există și modul în care le duci pe mai departe spre zona industrială. Cei care sunteți cel puțin din generația mea, dacă nu mai în vârstă, ați văzut cum s-a destructurat o întreagă industrie din Buzău. A existat o anumită parte industrială și, cum n-a putut să fie înlocuită cu altceva, în continuare dacă vă uitați în strategia pe care o are Consiliul Județean, veți vedea că la partea de avantaje discutăm de poziția geo-strategică și extraordinar de bine plasată, pe de altă parte dacă te uiți la infrastructura care ar putea să folosească acea poziție geo-strategică este foarte slabă. Ceea ce este cel mai frapant, din punctul meu de vedere, uitându-mă în acea strategie de dezvoltare în care existau vreo 11 domenii luate în calcul, este că, deși, să zicem, urbanul și ruralul difereau, una din penultima sau ultima prioritate din cele 11 ale strategiei de dezvoltare este partea de instruire și pregătire profesională”, a explicat Dragoș Pîslaru.

,,În anul Centenarului, cea mai importantă problemă este cea socială“

Dragoș Pîslaru, membru al Platformei România 100, a explicat celor prezenți cum vede partidul condus de fostul premier Dacian Cioloș viitorul țării: ,,Problema fundamentală pe care noi am identifica­t-o în Platforma România 100, și mai apoi când am luat decizia să înființăm un partid nou, un partid politic, Mișcarea România Împreună RO+, este aceea că găsim în acest ceas aniversar, la o sută de ani, o Românie în care multe sunt importante, dar poate cea mai importantă este problema socială, din perspectiva lipsei spiritului comunitar, lipsei unui țesut social care să ne lege unii de ceilalți. Constatarea pe care noi am făcu­t-o și în 2016 și mai ales după – încercând să pregătim o alternativă viabilă, un proiect efectiv de țară pe care să putem să-l folosim – este aceea că după 1989 fiecare dintre noi a preferat să intre într-un mod de supraviețuire indivi­duală mai degrabă, decât să încercăm colectiv să ridicăm comunitatea“.

La debutul acestei întruniri, Dragoș Pîslaru a explicat motivul venirii sale la Buzău. El a menționat că este pe jumătate buzoian, prin tatăl său, care a urmat Colegiul Național ,,B.P.Hasdeu”, și, din acest motiv se simte atașat de această zonă mai mult decât altele, în care nu are rădăcini. Totodată, Dragoș Pîslaru și-a amintit cu nostalgie de anii copilăriei, pe care i-a petrecut în satul Izvorul Dulce, comuna Merei, acolo unde a avut ocazia să cunoască zona Buzăului.