Mita n-a fost mită și spălare de bani nici atât? De ce a fost achitat, de fapt, fostul deputat de Buzău George Scutaru

În aproape trei ani de la ­tri­miterea în judecată a dosarului în care fostul consilier prezidențial și deputat PNL de Buzău George Scutaru a fost acuzat de spălare de bani, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au reușit să descâlcească modul în care s-a finanțat în 2008 campania electorală a PNL de la Buzău.

De fapt, deși l-au cercetat și apoi l-au trimis în fața judecătorilor, nici procurorii anticorupție nu au înțeles prea bine care a fost traseul banilor, motiv pentru care,  anul trecut, au cerut în instanță efectuarea unei expertize contabile pentru a afla în ce a constat, de fapt, relația comercială derulată în anul 2008 între SC QUICK MONITORING MEDIA – QMM S.R.L. și SC ECHO INTERNATIONAL INDUSTRY SRL, firmă deținută de un investitor chinez-, care a produs articole de vestimentație folosite ca materiale în campania electorală-, dar și cu alte societăți comerciale. Decizia a venit după ce, la termenul din luna februarie 2017, doi martori denunțători au afirmat, în fața instanței supreme, că au plătit 50.000 de lei unei firme „de partid“ pentru finanțarea campaniei electorale a PNL din anul 2008.

Dovada că probele nu au convins judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție este decizia de luni a completului de judecată care a decis achitare pentru toți cei trei inculpați din dosar.

„I. În baza art. 396 alin. 5 cu referire la art. 17 alin. 2 și art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Scutaru George-Adrian (…), pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a, b și c din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 din Codul penal. II. În baza art. 396 alin. 5 cu referire la art. 17 alin. 2 și art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Motreanu Dan-Ștefan (…), pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 din Codul penal. III. În baza art. 396 alin. 5 cu referire la art. 17 alin. 2 și art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, achită pe inculpata Schaer Ana – Maria (…), pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 din Codul penal. Ridică măsurile asigurătorii instituite, prin ordonanța nr. 114/P/2015 din data de 25.09.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților Scutaru George Adrian, Motreanu Dan Ștefan și Schaer Ana Maria. În temeiul art. 275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. În temeiul art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală, onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați în sumă de câte 500 lei, se plătește din fondul Mi­nisterului Justiției. Cu apel în termen de 10 zile de la data comunicării copiei minutei hotărârii.“, se precizează în sentința pe scurt.

Mai exact, potrivit prevede­rilor articolelor din Codul de Procedură penală citate în minută, faptele nu există. Decizia nu este definitivă.

Reamintim că, în septembrie 2015, procurorii anticorupție i-au trimis în  judecată pe fostul consilier prezidențial pentru securitate națională George Adrian Scutaru și pe fostul deputat PNL Dan Motreanu, pentru spălare de bani.

Pentru a­ceeași faptă este judecată și Ana Maria Schaer, admi­nistrator al „Quik  Monitoring Media“. Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2008, Cristinel Bîgiu, fost președinte al Consiliului Județean Buzău, identificat drept denunțător în acest dosar, ar fi pretins de la o persoană aproximativ un milion de euro, cu titlu de mită, pentru a-l pune în posesia unor terenuri aflate în municipiul Buzău.

Din suma pretinsă, Bîgiu a primit 700.000 de euro, din care le-a dat lui George Scutaru și lui Dan Motreanu sumele de 170.000 de euro, respectiv 250.000 de euro, conform unei înțelegeri anterioare, pentru finanțarea campaniilor electorale din 2008 a candidaților PNL la alegerile locale și parlamentare din acel an, susțin procurorii. Pentru a ascunde proveniența acestor sume, Scutaru, Motreanu și Ana Maria Schaer „au inițiat un mecanism financiar fictiv, folosindu-se de do­cumente justificative ce nu ­cores­pund realității, prin care suma de 1.213.085 lei a fost transferată, în mai multe tranșe, din contul societății administrate de către aceasta din urmă către o firmă care a produs articole de vestimentație folosite ca materiale în campania electorală“, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

Dosarul, întors la DNA din cauza rechizitoriului

La nici două luni după ce dosarul a ajuns în instanță, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au identificat ­ina­dvertențe în actul de sesizare a instanței în baza căruia Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată, pentru spălare de bani, pe fostul deputat PNL de Buzău George Scutaru, alături de Dan Motreanu, deputat liberal și fost vicepreședinte al Camerei, și pe Ana Maria Schaer, administrator al unei societăți comerciale.

La cererea instanței, procurorul care a instrumentat cazul a primit termen cinci zile să remedieze neregulile ori să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei către DNA.

,,Admite în totalitate cererile și excepțiile invocate din oficiu și, în parte, cererile și excepțiile formulate de inculpații Scutaru George Adrian, Motreanu Dan Ștefan și Schaer Ana Maria. În temeiul art. 345 alin. 2 și 3 Cod procedura penală constată neregularitatea rechizitoriului nr.114/P/2015 din dată de 28.09.2015 întocmit de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție. Dispune remedierea neregularității actului de sesizare în sensul: precizării infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a fiecăruia dintre cei trei inculpați, cu indicarea expresă a textului de lege; precizării, în concret, a numărului de infracțiuni de spălare de bani, aflate în concurs, reținute în sarcina fiecăruia dintre cei trei inculpați și precizarea în concret a faptelor ce compun concursul de infracțiuni; precizării, în concret, a faptelor reținute că pretins săvârșite de fiecare dintre cei trei inculpați care ar realiza elementul material al laturii obiective a infracțiunii de spălare de bani, varianta normativă concretă și efectivă care li se imputa fiecăruia dintre aceștia, precum și modalitatea alternativă din cadrul fiecărei variante normative; precizării mijloacelor de proba și analiză acestora, cu privire la pretinsă fictivitate a relațiilor comerciale enumerate la f. 23 – 31 din rechizitoriu dintre S.C. QUICK MONITORING MEDIA S.R.L., pe de o parte, și S.C. CARSON CONSTRUCTION S.R.L. (fosta EURO GRUP DG TRANSPORT SRL), S.C. VÂLCEANĂ S.A., S. C. TOTAL ADVISOR INSURANCE BROKER S.R.L., S.C. RAPID FINANCE CONSULT S.R.L., S.C. RUSH CONSULTING S.R.L., S.C. DUCTIL S.A., S.C. C.L.I.F. S.A., S.C. IFMAR S.A , S.C. ARGOS S.A., SC X-CELLENCE BUSINESS CONSULTING SRL, precum și la f. 33 din rechi­zitoriu dintre S.C. QUICK MONITORING MEDIA S.R.L. și S.C. OUTDOOR EXPERIENCE S.R.L. Dispune că procurorul să procedeze la îndreptarea erorii materiale evidente aflate la f. 37 – 38 din rechizitoriu. Respinge ­ce­rerea inculpatului Scutaru George Adrian privind constatarea nelegalitatii administrării probelor în faza de urmărire penală. Dispune că în termen de 5 zile de la comunicare să se procedeze la remedierea neregularitatii“, se preciza în încheierea pe scurt a șentinței.

Pe parcursul judecății, mai mulți martori, unii deveniți denunțători de teama unor dosare, au fost audiați de instanță.

Doi martori citați în dosarul fostului consilier prezidențial George Scutaru au afirmat în fața instanței supreme, că au plătit 50.000 de lei unei firme „de partid“ pentru finanțarea campaniei electorale a PNL din anul 2008.

Cei doi martori le-au spus judecătorilor că au făcut denunț după ce au primit o adresă de la DNA prin care erau somați să declare ce contracte au încheiat cu o societate de monitorizare media.

Primul martor audiat a fost Gica Holban, soția fostului deputat liberal Titi Holban – condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență, într-un dosar instrumentat tot de procurorii anticorupție -, care le-a spus judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție că, în anul 2008, a achiziționat 8.000 de geci, tricouri, căciuli, șepci, șorțuri de bucătărie pentru campania electorală a soțului ei. „Toate erau inscripționate cu sigla PNL și cu numele soțului meu. Am ales societatea de la care să cumpăr produsele ținând cont exclusiv de preț (…) Am susținut numai campania electorală a soțului meu, nu a PNL în general. Eu nu m-am ocupat de campanie, ci doar am finanțat acele produse. Nu am făcut parte din staff-ul de campanie“, a spus Gica Holban. Aceasta a mai arătat că era administratorul firmei care a cumpărat cele 8.000 de materiale promoționale și că, la vremea respectivă, societatea avea o cifră de afaceri de peste 10 ­mi­lioane de euro. „Acum suntem în insolvență. Banca ne-a sistat finanțarea în 2014, soțul meu a obținut un mandat de deputat în 2008“, a precizat soția lui Titi Holban.

A urmat la audieri Emil Cismaș, fost secretar general adjunct al Partidului Național Li­beral, care le-a spus jude­că­to­rilor că, nemulțumit fiind de prestația firmei de consultanță a partidului, a decis să înființeze propria firmă, pentru a face economii la partid. „În 2008, eram membru PNL și secretar general adjunct. Exista o firmă de consultanță care se ocupă de campania partidului. Făceam ședințe cu ei vinerea, iar luni, firma de consultanță prezenta ideile noastre conducerii partidului ca și cum ar fi fost ideile lor. Atunci ne-a venit ideea să facem noi o firmă de consultanță și să nu-i mai plătim pe ceilalți. Munceam foarte mult pe atunci, peste 12 ore pe zi. Dan Motreanu mi-a zis că este obosit și că se gândește să se lase de politică. Așa a apărut în discuție George Scutaru, despre care știam că are o firmă de monitorizare media și că știe agenți economici străini de politică. Scutaru ne-a propu­s-o pe Ana Maria Schaer și ea    s-a ocupat de hârtiile necesare pentru înființarea firmei, și au început discuții cu viitorii clienți, politicieni pe care să-i ajutăm în campanie“, a arătat Cismaș în declarația dată în fața instanței.

„M-a rugat să dau o sumă de bani pentru campania electorală, el participa ca și candidat la o funcție de senator“

Judecătorii l-au audiat și pe omul de afaceri Lucian Lazia, martor denunțător în dosar. „Eram cu directorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Nicolae Mărăcine la o recepție de lucrări la Oltenița, lucrări de 12 milioane de euro.  M-a rugat să dau o sumă de bani pentru campania electorală, el participa ca și candidat la o funcție de senator. Nu știu cine a întocmit factura. Am fost de acord și mi-a sosit, după ce am primit banii pentru lucrare, mi-a venit pe fax factura. Nu am pri­mit în schimb nimic, deși am făcut plata. Am vorbit cu Schaer, de la Oradea, la telefon, și am întrebat-o dacă factura de 50.000 de lei primită este de la ea“, a arătat martorul.

A urmat la audiere Dorin Mihai Lazea, fiul omului de afaceri, care le-a spus judecătorilor că tatăl său a plătit 50.000 de lei fără să primească produsele trecute pe factură. „Era în 2008, în zona Oltenița, știu de la tatăl meu că Nicolae Mărăcine i-a solicitat un ajutor de campanie. Nu s-au pri­mit de către firma noastră materialele promoțio­­nale trecute în factură. Denunțul l-am făcut în 2015. Atunci am aflat de respectiva factură emisă către SC Argos. Am plătit pentru că societatea noastră avea contracte cu ANIF (…) Am mai depus denunțuri față de  Apele Române, dar și (față de, n.r.) alții. În 2015, am primit o adresă de la DNA în care ni se cereau relațiile comerciale cu (Quik, n.r.) Monitoring Media și am căutat factura primită de la o sucursală ANIF. Apoi, am mers imediat și am făcut denunț“, a arătat martorul.

George Scutaru a fost anchetat de DNA sub control judiciar, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani. Totul ar fi început după ce Cristinel Bîgiu, președintele CJ Buzău, a recunoscut că a primit mită și că banii i-a folosit în campania electorală. Cel care a dat șapaga este primarul din Jilava, Adrian Mladin, care a dat mită în două rânduri pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 15 hectare de teren în orașul Buzău. Prima, de 1,1 milioane de euro, a fost împărțită: 500.000 de euro ministrului de Interne Cristian David și 600.000 de euro fostului șef de cabinet al ministrului, Roger-Valeriu Nițescu. Cea de-a doua, 1 ­mi­lion de euro, ar fi ajuns la Bîgiu. „În mod concret, circa 250.000 de euro au ajuns în campania electorală, iar restul i-am dat unor persoane pe care deocamdată nu doresc să le nominalizez”, declara Bîgiu. Culmea, tot în primă instanță, la Înalta Curte de Casație și Justiție, Bîgiu a fost achitat pentru spălare de bani, la fel și omul de afaceri Gheorghe Doloiu.