Pădurile Buzăului, motiv de procese care par să nu se mai sfârşească. Preocupaţi să intre în posesia restului de pădure pentru care a cerut revizuirea hotărârii judecătoreşti prin care se dovedeşte dreptul de proprietate, reprezentanţii Academiei Române încearcă acum să păstreze terenul forestier pe care îl au deja în posesie. După ce acum două luni a fost deposedată de peste 3.400 de hectare de pădure în aceeaşi zi în care Judecătoria Pătârlagele trebuia să se pronunţe pe executarea silită cerută de avocatul ploieştean Lucian Pitaru, Academia Română a chemat acum în faţa instanţei şi pe cumpărătorii terenului forestier, BPW FOREST MUNTENIA, firmă cu sediul în Albeşti, judeţul Mureş.
În luna aprilie, la cererea avocatului Lucian Pitaru, Academia Română a fost nevoită să cedeze 3.400 de hectare de fond forestier situat în Munţii Penteleu (Buzău), cumpărătorii fiind saşi originari din Viscri. Aceştia au făcut firma prin care au achiziţionat pădurea Academiei cu puţin timp înainte de sentinţa judecătorească!
„În data de 05.04.2018, la cererea avocatului Lucian Pitaru, la sediul Biroului Executorului Judecătoresc Adrian Porojnicu din municipiul Buzău, a fost scoasă la vânzare suprafaţa de 3.418,5380 ha teren cu vegetaţie forestieră, proprietatea Academiei Române, şi adjudecată de firma BPW FOREST MUNTENIA SRL, pentru suma de 41.602.584,85 lei. Firma a fost înfiinţată în data de 08.02.2018, reprezentată legal prin administratorii Karl Martin Schuster şi Kurt Otrin”, a anunţat Academia Română, într-un comunicat.
Preţul unui hectar de pădure seculară, aflată în arie protejată, a fost astfel de numai 2.650 de euro.
Totul a plecat de la un contract semnat în urmă cu aproape 12 ani, când Academia era condusă de Ionel Haiduc.
Astfel, Fundaţia Patrimoniu, în baza aprobării Biroului Prezidiului Academiei Române, a încheiat, în 27 iulie 2006, un contract de asistenţă juridică cu avocatul Lucian Pitaru. Obiectul contractului: servicii avocaţiale pentru reprezentarea Academiei Române în recuperarea terenurilor cu vegetaţie forestieră donate de surorile Maican Academiei Române.
Acest contract prevedea un onorariu lunar şi un onorariu de succes într-o cotă procentuală de 15% din drepturile câştigate. Academia spune că a denunţat ulterior „unilateral” contractul, „întrucât succesul nu a fost atins, iar pe rolul Tribunalului Bucureşti a fost promovat dosarul nr. 33192/3/2017 având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului în cauză” (…) „Pentru plata în natură a pretinsului onorariu de succes, avocatul Lucian Pitaru a executat silit Academia Română în perioada 2014-2018, iar prin executorul judecătoresc Adrian Porojnicu a scos la vânzare de şapte ori suprafaţa de 3418,5380 ha teren cu vegetaţie forestieră”, prezintă Academia, în comunicatul citat.
Terenul a mai fost vândut odată, în data de 28.02.2017, când executorul judecătoresc Adrian Porojnicu a scos la vânzare 3.418,5380 ha teren cu vegetaţie forestieră şi, „deşi la acel moment executarea silită era suspendată prin Încheierea din data de 24.02.2017 a Judecătoriei Pătârlagele, din dosarul nr. 358/277/2016, a întocmit procesul-verbal de adjudecare prin care declara adjudecatar pe Cabinet de Avocat Lucian Pitaru prin reprezentant Lucian Pitaru pentru suma de 40.227.692 lei”.
Licitaţia a fost însă anulată de Judecătoria Pătârlagele, în dosarul 729/277/2017, după ce a constatat că întreaga procedură „ca şi procesul-verbal încheiat la finalul acestuia, în aceeaşi dată sunt nelegale“.
Pentru aceste fapte, DNA Ploieşti efectuează cercetări în dosarul nr. 49/P/2017, precizează Academia Română.
„A fost sesizat Consiliul de Onoare al Academiei Române cu privire la această situaţie care afectează grav interesele şi imaginea Academiei Române”, se mai spune în comunicatul Academiei.
Povestea pădurii de pe Penteleu este extreme de încurcată. Aceasta, ca şi alte bunuri au aparţinut generalului Nicolae Dumitrescu-Maican, renumit navigator român în secolul al XIX-lea, fost conducător, în treu rânduri, al Marinei Militare. A participat direct, în calitate de comandant al Flotilei Române, în Războiul de Independenţă, distrugând-cu bateria de la Calafat-o grupare de nave otomane.
Considerat ctitor al Marinei Militare Române, Maican a fost judecat însă şi pentru impresionante fapte de corupţie, avuţia sa fiind pusă sub semnul neprincipialităţii.
O mare parte din bunurile familiei Maican au fost donate, de către fiicele generalului, Academiei Române, printre acestea şi păduri de pe Masivul Penteleu, declarat rezervaţie forestieră şi arie protejată, considerată zonă de management ecologic pentru habitat sau specie.
Suspiciunile că tranzacţia cu pădurea Academiei nu este tocmai în regulă sunt indicate şi de rapiditatea cu care avocatul ploieştean Lucian Pitaru a cedat bunul proaspăt căpătat prin metodele descrise mai sus. Profitul pe cele peste 3.400 de hectare de pădure este de 1.374.892 lei.
Firma cumpărătoare – BPW FOREST MUNTENIA – are doi administratori, ambii cetăţeni germani, iar data înfiinţării este cu numai 55 de zile înainte de tranzacţie. Un detaliu de remarcat este şi faptul că administratorul companiei cumpărătoare este Karl Martin Schuster, un sas născut la Viscri. Acesta, cunoscut Alteţei Sale Prinţul Charles al Marii Britanii, este şi administratorul unei afaceri de mare succes, CABLETEAM din Sighişoara.
Otrin este un cunoscut al statului român. ZIUA de Constanţa scria, în 2011, despre „jongleriile cu cherestea din portul Agigea” ale personajului – şi despre conexiunile sale chinezeşti. Ancheta jurnalistică publicată în ziarul german Die Welt şi difuzată în aceeaşi zi de postul public de televiziune ZDF relevă, în dreptul numelui lui Otrin, o serie întreagă de suspiciuni extrem de grave: transfer ilegal şi spălare de bani, violenţă, corupţie, în combinaţie cu o grupare formată din patru chinezi care au fondat în România în jurul a o mie de firme cu scopul expres de a face pierdute urmele unor afaceri ilegale şi a scoate din România produse şi fonduri rezultate din acestea.
În urma acţiunii ofiţerilor Serviciului de Investigare a Fraudelor în Portul Agigea, cetăţeanul german Kurt Otrin a fost cercetat pentru folosire la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă. În afacere se pare că ar fi implicate şi firme în care asociaţi sunt cetăţeni chinezi.
Cercetările au dus la descoperirea a două containere cu greutate ce depăşea declaraţiile vamale, aparţinând unui exportator din Germania. Poliţiştii au mai aflat că buştenii din cele două containere problematice fuseseră achiziţionaţi de la firma Styria Consulting & Timber Trading din Neamţ, reprezentată de germanul Kurt Otrin. Anchetatorii l-au suspectat pe Otrin că ar fi valorificat buştenii fără să respecte prevederile legale.