Traficul de persoane este o formă de sclavie modernă şi reprezintă o infracţiune întâlnită în aproape toate ţările şi care afectează pe aproape toată lumea. E posibil ca victimele traficate să fi lucrat la producerea unor lucruri fiind forţate să facă acest lucru. Traficul de persoane se face nu numai în scopul exploatării prin muncă, ci şi în scopuri de exploatare sexuală. Victimele traficului de persoane, fie că este vorba despre persoanele traficate în scopuri de exploatare sexuală sau de muncă forţată, provin din diverse medii, iar în multe cazuri poveştile lor încep cu aspiraţia de a avea o viaţă mai bună şi cu lipsa modalităţilor de a-şi îndeplini aspiraţiile. Traficanţii exploatează această realitate. În special persoanele care caută oportunităţi de angajare, atât în propria ţară, cât şi peste hotare, se confruntă cu riscul recrutării ilegale şi abuzive care poate duce la trafic. În astfel de cazuri, aceste persoane sunt în imposibilitatea de a-şi părăsi locurile de muncă din mine, fabrici şi agricultură, de pe şantiere şi bărci de pescuit, sau de a scăpa din comerţul cu servicii sexuale, care în multe cazuri se dezvoltă în paralel cu aceste industrii.
În următoarele 36 de luni, eforturile autorităţilor se vor concentra pentru informarea populaţiei cu privire la exploatarea prin muncă.
Totul se face în cadrul unei campanii ce a fost lansată recent. Este vorba despre Campania naţională de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă. Campania „CUNOAŞTE-ŢI DREPTURILE! RESPECTĂ-ŢI OBLIGAŢIILE!” se derulează în cadrul proiectului „Reducerea amplitudinii traficului de persoane printr-o mai bună informare a cetăţenilor” ce se implementează la nivel naţional, pe o perioadă de 36 de luni. În această perioadă, instituţiile implicate şi-au propus transmiterea de informaţii către populaţie în vederea creşterii gradului de conştientizare şi reacţie a publicului faţă de provocările acestui tip de crimă organizată.
Mobilizare de forţe
În această campanie îşi dau mâna mai multe instituţii tocmai pentru eficientizarea mesajului către populaţie. Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi partenerii – Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România – AIDRom, Asociaţia eLiberare, Fundaţia World Vision România-, au prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, principalele activităţi care se vor derula în cadrul campaniei, precum şi modul de cooperare în vederea atingerii obiectivelor acesteia. Pe lista de obiective se numără: creşterea gradului de conştientizare în rândul persoanelor vulnerabile cu privire la traficul de fiinţe umane; informarea şi sensibilizarea populaţiei privind implicaţiile traficului de persoane, în vederea reducerii cererii din perspectiva exploatării prin muncă; creşterea gradului de implicare a misiunilor diplomatice ale României în informarea cetăţenilor români cu privire la riscurile asociate traficului de persoane; informarea instituţiilor şi organizaţiilor implicate în prevenirea şi combaterea traficului de persoane privind dimensiunea şi formele de manifestare ale acestui fenomen; creşterea implicării în activităţile de prevenire a multiplicatorilor de opinie, în vederea reducerii numărului de informaţii inexacte şi ambigue referitoare la unele aspecte ale traficului de persoane transmise publicului.
În ce constă proiectul
Potrivit informaţiilor furnizate de către Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), „proiectul îşi propune dezvoltarea de campanii de informare în scopul reducerii cererii şi ofertei asociate tuturor tipurilor de exploatare, combaterea stereotipurilor şi prejudecăţilor care vizează victimele traficului de persoane şi creşterea implicării în activităţile de prevenire a multiplicatorilor de opinie”.
Proiectul este finanţat prin Fondul pentru Securitate Internă, componenta Cooperare Poliţienească, având ca obiectiv general creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei în ansamblu şi a grupurilor de risc privind implicaţiile traficului de persoane, având o valoare totală de 1.714.904 lei (fără TVA), din care: 75% – 1.286.178 lei (fără TVA) – finanţare externă nerambursabilă din Fondul pentru Securitate Internă şi 25% – 428.726 lei (fără TVA) – cofinanţare naţională.
Cooperare şi la Buzău
La Buzău, Poliţia a desfăşurat activităţi cu reprezentanţii ANITP. Cele mai recente activităţi au avut loc la Grebănu, Râmnicu Sărat şi Berca. În aceste activităţi s-au implicat ofiţerii Compartimentului Analiza şi Prevenirea Criminalităţii Emilia Mihăilescu şi Adela Stoica. Din partea ANITP Ploieşti a fost prezentă inspector Gabriela Tănase.
„Întâlnirile au fost sub forma sesiunilor informative. Am oferit elevilor informaţii referitoare la modalităţi de racolare, moduri de operare ale infractorilor. Am discutat cu ei despre formele traficului de persoane, pentru că, de multe ori, lumea reduce informaţia la această formă de exploatare, sexuală , dar sunt şi alte forme de exploatare. Le-am explicat că sunt reţele infracţionale în care se introduc minori şi dacă sunt puşi să fure într-un oraş din Europa ei aduc organizaţiei infracţionale acelaşi profit ca şi prin exploatare sexuală. Am discutat despre profilul traficantului şi am detaliat metoda <Loverboy>”.
Oamenii legii le-au explicat elevilor că prin această metodă traficanţii de persoane se folosesc de ataşamentul emoţional al unei femei pentru a o obliga să se prostitueze. Strategia adoptată este complexă, bine pusă la punct şi cu atât mai perfidă cu cât distruge sufletul unei tinere. Ataşamentul emoţional se dezvoltă pe parcursul mai multor luni, uneori chiar ani.
În cadrul sesiunilor informative, elevilor li s-a explicat cum cei care fac parte din aceste reţele infracţionale „investesc timp şi resurse materiale financiare şi aşa-zis emoţionale, dând impresia că s-au îndrăgostit, că îşi construiesc viitorul alături de acea persoană; îi propune victimei să meargă în afara ţării pentru a realiza tot ceea ce îşi doresc şi îi promite că îşi pot realiza o viaţă decentă şi frumoasă, pentru ca lucrurile să se transforme în ceea ce au şi intenţionat de la bun început: persoana <iubită> este deposedată de acte şi este obligată să întreţină sub ameninţare relaţii sexuale cu un număr de clienţi sub ameninţare. Ei menţin victima în stare de teroare, cu ameninţări atât referitor la siguranţa personală, cât şi la starea de sănătate, la viaţă chiar, dar şi cu ameninţare la adresa membrilor familiei rămaşi în ţară”, a precizat Emilia Mihăilescu, ofiţer specialist sociolog din cadrul Compartimentului Analiza şi Prevenirea Criminalităţii.