Garda Forestieră a rămas fără şef la Buzău. La începutul acestui an, Alexandru Crăciunescu, cel care a condus biroul după transformarea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, al cărui reprezentant în judeţul nostru a fost ani de zile, a ieşit la pensie. Deocamdată postul ocupat de acesta este vacant la nivelul Gărzii Forestiere Focşani, însă biroul este coordonat la acest moment de un consilier superior al instituţiei, Camelia Irimia. Numele acesteia este legat de scandalul iscat de retrocedarea cu cântec a peste 5.000 de hectare de pădure la Gura Teghii, din cauza căreia doi foşti prefecţi de Buzău, Paul Beganu şi Maria Buleandră, sunt trimişi în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie – Biroul Teritorial Ploieşti. Soţul acesteia, Ion Irimia, angajat la Direcţia Silvică Buzău, este inculpat pentru trafic de influenţă în dosarul trimis acum trei ani în instanţă de procurorii anticorupţie de la Ploieşti. Potrivit procurorilor DNA Ploieşti, fostul prefect de Buzău Paul Beganu, Ion Irimia şi judecătorul Neculae Toader de la Pătârlagele, suspendat din magistratură în urma scandalului, sunt suspectaţi că ar fi luat mită 2.250.000 de euro pentru a favoriza retrocedarea ilegală a peste 5.000 de hectare de pădure lui Gheorghe Ceteraş, cumpărătorul unor drepturi litigioase de la un moştenitor al unei presupuse persoane îndrituite la retrocedare. La rândul ei, Camelia Irimia figurează ca martor în acest dosar.
„În cursul anului 2011, mai exact în perioada ianuarie 2011 – decembrie 2011, în calitate de angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA, inculpatul Irimia Ion a primit de la suspectul Ceteraş Gheorghe suma de 1.000.000 euro, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în două tranşe, pentru a interveni pe lângă prefectul judeţului Buzău – Beganu Paul şi alţi funcţionari din cadrul regiei menţionate, asupra cărora a pretins a avea influenţă pentru a-i determina să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 5.132,29 ha revendicat de SC FORESTIERA ARDELEANA SRL, punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate.
Primirea sumei de 1.000.000 euro de către inculpatul Irimia Ion este probată de declaraţia martorului protejat Ionescu Marcel care a relatat că cel dintâi a primit suma de 1.000.000 euro de la Ceteraş Gheorghe, în două tranşe, o primă tranşă de 500.000 euro, iar restul de bani sub forma unor acţiuni denominate în valută, emise de BNR.
Inculpatul Ceteraş Gheorghe a negat comiterea faptei astfel cum a fost reţinută în sarcina sa, susţinând că BNR nu emite acţiuni denominative în valută, în susţinerea declaraţiei depunând la dosarul cauzei adresele nr. 544772/06.01.2015 a Ministerului Finanţelor Publice – Cabinet Secretar de Stat (filele nr. 360-361 din vol. nr. 26) şi 6815/05.12.2014 a Băncii Naţionale a României – Direcţia Juridică. ( filele 130 şi 131 din vol. nr. 25).
Fiind reaudiat, martorul protejat a arătat că îşi menţine declaraţia iniţială, precizând că inculpatul Irimia Ion, în prezenţa unor persoane, a susţinut că urmează să primească un milion de euro de la Ceteraş Gheorghe pentru a interveni pe lângă prefectul judeţului Buzău, Beganu Paul, şi angajaţi ai R.N.P. Bucureşti, în vederea facilitării punerii în posesie şi eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de aproximativ 5.000 ha teren forestier, situat pe raza comunei Gura Teghii, judeţul Buzău: <Irimia Ion a primit în numerar de la Ceteraș Gheorghe suma de aproximativ 500.000 euro iar restul de bani până la un milion euro au fost investiți de Ceteraș Gheorghe pentru Irimia Ion în acțiuni denominate, în valută, emise de B.N.R. urmând ca, la scadența din octombrie 2011 sau 2012, nu mai rețin exact anul, dar cu certitudine în octombrie, Ceteraș Gheorghe să răscumpere acțiunile respective și să-i de lui Irimia Ion atât contravaloarea acestora cât și dobânda aferentă. La un moment dat Irimia Ion chiar era nemulțumit că Ceteraș Gheorghe întârzie această plată, iar el dorea să achiziționeze casă în Buzău pentru el și, totodată, să-i dea o sumă de bani fiicei sale din prima căsătorie care locuiește în Germania. Precizez că, afirmația referitoare la acțiunile denominate în valută emise de B.N.R. a fost făcută chiar de Irimia Ion. Nu am cunoștințe referitoare la acest mod de economisire a banilor>.
Declarația martorului se coroborează cu adresa nr. 711/13.03.2015 a Raiffeisen Bank S.A.- Direcția Juridică & Guvernanta Corporativă, Departamentul Contencios – Colectivul Relații cu Organele de Cercetare Penală , conform căreia inculpatul Ceteraș Gheorghe a cumpărat, la data de 21.06.2011, 98 bucăți titluri de stat seria RO1013DBE014, valoarea tranzacției fiind de 5.022.041,36 euro, scadente la data de 29.11.2013, răscumpărate de unitatea bancară la data de 05.12.2011 pentru suma de 4.752.399,26 euro (filele nr. 199-201, vol.37).
Și din adresele nr. 536341/11.02.2015 și 536341/05.03.2015 ale Ministerului Finanțelor Publice – Cabinet Secretar de Stat (filele nr. 272-276 și 278-279 din vol. nr. 37 rezultă că Ministerul Finanțelor Publice emite titluri de stat pe o gamă variată de maturități pe care le plasează prin intermediul unor bănci, printre care și Raiffeisen Bank S.A, care au calitatea de dealeri primari și care participă la licitațiile organizate de Banca Națională a României, în calitate de agent desemnat al statului.
Persoanele fizice interesate în cumpărarea de titluri de stat în formă dematerializată pot participa , fie la licitațiile pe piață primară, prin intermediul unui dealer primar, sau pot cumpăra titluri de stat deja emise și care se tranzacționează pe piața secundară aflate în portofoliile dealerilor primari sau ale altor instituții financiare autorizate să efectueze astfel de tranzacții.
Situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută în învinuire este confirmată şi de dialogul purtat la data de 15.11.2015, în jurul orei 10,18, în incinta restaurantului Pensiunii <Casa Cornu> amplasat pe DN 1 la ieşirea din localitatea Cornu, judeţul Prahova, de inculpatul Irimia Ion cu o altă persoană, înregistrat autorizat, dialog în cadrul căruia inculpatul Irimia Ion recunoaşte că a avut <partea lui> pe care nu o va restitui pentru că el nu <apare undeva>.
Inculpaţii Vasile Mihail Cosmin şi Ceteraş Gheorghe au recunoscut că au apelat la inculpatul Irimia Ion pentru a le prezenta pădurea situată pe raza Ocolului Silvic Gura Teghii, declaraţiile acestora coroborându-se cu declaraţia inculpatului Irimia Ion.
Pentru a acredita ideea că între ei nu a existat niciun fel de înţelegere, inculpaţii Irimia Ion şi Beganu Paul au declarat că deşi se cunosc, fiind o perioadă foarte scurtă de timp colegi de serviciu, nu au nici un fel de relaţii, aşa încât era imposibil ca cel dintâi să intervină pe lângă prefectul Beganu Paul în sensul acuzaţiilor care li se aduc“, se precizează în rechizitoriul procurorilor.
Apeluri telefonice suspecte
Potrivit sursei citate, această apărare „este contrazisă de listingul apelurilor iniţiate de pe telefonul de serviciu al prefectului Beganu Paul din perioada anilor 2010-2011 din analiza căruia rezultă că, dacă în perioada 01.01.2010-10.01.2011 inculpatul Beganu Paul a apelat-o pe martora Irimia Camelia, soţia inculpatului Irimia Ion, de 4 ori (la datele de 07.09.2010, 24.09.2010, 01.10.2010 şi 09.12.2010), în perioada 11.01.2011-28.06.2011 acelaşi inculpat a apelat-o pe martoră de 62 de ori, pentru ca apoi, până la sfârşitul anului 2011, să o mai apeleze de numai trei ori, la datele de 06.07.2011, 12.09.2011 şi 19.09.2011. Se constată astfel frecvenţa deosebită a apelurilor iniţiate de inculpatul Beganu Paul în perioada în care activitatea infracţională era în curs de desfăşurare, fără a lua în considerare eventualele apeluri iniţiate de martoră către acesta, pentru care nu se deţin listingurile aferente.
De asemenea, un alt aspect important care rezultă din analiza acestor apeluri telefonice este acela că au avut loc în ziua sau în perioada în care inculpatul Beganu Paul, astfel cum s-a arătat anterior, s-a implicat în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate care face obiectul prezentei cauze.
Exemplificăm în acest sens următoarele apeluri care au avut loc la data de:
-11.01.2011 ora 20:44:00, 18.01.2011 ora 14:59:00, 19.01.2011 ora 11:46:00, 19.01.2011 ora 20:26:00, 26.01.2011 ora 14:08:00, interval de timp care coincide cu perioada în care:
– a fost înregistrată la Instituţia Prefectului Judeţul Buzău cererea nr. 470/13.01.2011 formulată de inculpatul Poenaru Gheorghe Petre Vlad;
– a fost emisă adresa nr. 277/19.01.2011 a Primăriei comunei Gura Teghii, județul Buzău;
– a fost emisă adresa nr. 789 conex. 470/2011 a Instituţiei Prefectului Judeţ Buzău atât în forma iniţială, cât şi în forma finală astfel cum a fost modificată de inculpatul Beganu Paul, adresă care a fost transmisă inculpatului Poenaru Gheorghe Petre Vlad la data de 25.01.2011.
- – 28.01.2011 ora 11:42:00, în condiţiile în care acţiunea care a format obiectul dosarului nr. 171/277/2011 al Judecătoriei Pătârlagele a fost înregistrată la data de 31.01.2011;
- – 18.02.2011 ora 15:12:00, cu trei zile înainte de primul termen de judecată din dosarul anterior menţionat;
- – 05.04.2011 ora 19:10:00, la o zi după ce a fost depus în dosarul nr. 171/277/2011 al Judecătoriei Pătârlagele Raportul de expertiză tehnică judiciară;
- – 12.04.2011 ora 06:45:00, dată la care s-a ponunţat sentinţa civilă nr. 706 în dosarul nr. 171/277/2011 al Judecătoriei Pătârlagele, iar a doua zi a fost emisă adresa nr. 4597/13.04.2011 semnată de prefectul Beganu Paul;
- – 28.04.2011 ora 19:54:00, 28.04.2011 ora 21:48:00, iar a doua zi, în şedinţa Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, inculpatul Beganu Paul a devansat data de organizare a şedinţei următoare cu aproximativ o lună pentru a urgenta punerea în posesie a inculpatului Ceteraş Gheorghe, din ultima vineri a lunii mai 2011 în prima zi de vineri a lunii respective;
- – 01.05.2011 ora 11:22:00, iar la data de 03.05.2011 au fost emise “Note de concluzii” înregistrate la Instituţia Prefectului Judeţ Buzău cu nr. 6292/2011, semnate de inculpatul Beganu Paul;
- – 06.05.2011 ora 10:08:00, 06.05.2011 ora 13:40:00, iar la 09.05.2011 a fost emisă adresa nr. 5173, 5344, 5353/09.05.2011 semnată, de asemenea, de prefectul Beganu Paul
- – 24.05.2011 ora 20:19:00, 26.05.2011 ora 11:25:00, 26.05.2011 ora 14:55:00, 26.05.2011 ora 14:57:00, data la care a fost emisă adresa nr. 6192/2011 semnată de inculpatul Beganu Paul;
- – 16.06.2011 ora 16:26:00, 16.06.2011 ora 16:36:00, 17.06.2011 ora 18:49:00, 21.06.2011 ora 07:36:00, 21.06.2011 ora 07:46:00, 25.06.2011 ora 12:16:00, 27.06.2011 ora 11:59:00, perioadă în care inculpatul Ceteraş Gheorghe a ridicat din bancă, în numerar, aşa cum s-a arătat anterior, suma de 5.025.000 EURO„.
Referitor la aceste apeluri telefonice, Paul Beganu a declarat că în cursul anilor 2010 – 2011 Camelia Irimia i-a sesizat telefonic nereguli ale activităţii desfăşurate de şefii acesteia, Mihail Crăciunescu şi Alexandru Lefter referitoare la faptul că cel dintâi <nu elibera în timp util documente cu regim special agenţilor economici pe linie silvică şi probleme legate de instalaţii de debitat lemn>”.
Pe de altă parte, Camelia Irimia a susţinut că îl cunoaşte pe Paul Beganu din anul 1994, de când s-a angajat în cadrul Direcţiei Silvice Buzău şi a avut cu acesta doar relaţii de serviciu.
”În perioada anilor 2010 – 2011 am fost chemată la prefectul Beganu Paul pentru a da relaţii despre eventuale abuzuri comise de şeful meu Crăciunescu Mihail, implicat într-un caz de braconaj. Am discutat de mai multe ori cu Beganu Paul la sediul Instituţiei Prefecturii Judeţului Buzău. De fiecare dată eram înregistrată la intrarea în Instituţia Prefecturii şi nu s-a încheiat nici un înscris cu ocazia întâlnirilor pe care le-am avut cu Beganu Paul.
Tot în perioada anului 2011 am făcut parte din comisia care funcţia la nivelul Instituţiei Prefecturii Buzău şi avea ca obiect înfiinţarea camerelor agricole. Şi în această calitate am purtat 2 sau 3 discuţii cu prefectul Beganu Paul.
De fiecare dată, pentru a mă prezenta la Instituţia Prefectului Judeţului Buzău în scopul anterior menţionat, eram anunţată de către prefect prin intermediul secretarei acestuia.”
Potrivit rechizitoriului DNA, împotriva şefului ITRSV, Mihail Crăciunescu, ar fi fost înregistrată o singură reclamaţie la Prefectură, la data de 08.02.2010, reclamaţie care a fost transmisă, spre competentă soluţionare, Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Buzău şi Ministerului Mediului şi Pădurilor. După două luni, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău – Serviciul de Investigare a fraudelor a comunicat că aspectele sesizate nu s-au confirmat, sesizarea fiind soluţionată cu mult înainte de momentul discuţiilor dintre Camelia Irimia şi prefectul Paul Beganu. Prin rezoluţia nr. 249/P/2011 din data de 14.07.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Mihail Crăciunescu pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 42 alin. 1 lit. a1 din Legea 407/2006 , modificată prin Legea nr.197/2007, deoarece s-a stabilit că fapta în materialitatea ei nu există (învinuitul nu se afla pe fondul de vânătoare) şi neînceperea urmăririi penale împotriva aceluiaşi învinuit pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 287 alin 1 C. pen., întrucât cel în cauză avea permis-port armă şi nu se poate vorbi de existenţa acestei fapte.
În faţa anchetatorilor, Mihail Crăciunescu, care în perioada anilor 2009 – 2011 a îndeplinit funcţia de coordonator al Inspecţiei Silvice Judeţene Buzău şi a fost membru în Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Buzău, a relatat că, întrucât Lefter Alexandru nu a fost de acord cu numirea Cameliei Irimia în funcţia deţinută de el, în luna martie 2011 a fost acuzat de săvârşirea unor infracţiuni de braconaj şi port ilegal de armă, deşi la momentul constatării infracţiunii a prezentat permisul de armă şi autorizaţia de vânătoare.
Urmare înregistrării dosarului penal, după câteva zile, a fost destituit din funcţia de coordonator al Inspectoratului Silvic Judeţean Buzău.
Irimia l-a împrumutat pe avocatul Vasile cu peste 185.000 euro
Rechizitoriul procurorilor mai face referire şi la veniturile pe care, se precizează în rechizitoriu, nu le-au putut justifica şi care nu se coroborează cu declaraţiile de avere aferente anilor 2010-2011 ale Cameliei Irimia, martoră în dosarul retrocedării pădurii de la Gura Teghii.
„Astfel, în perioada 08.07. 2011 – 29.07.2011, inculpatul Irimia Ion a împrumutat o persoană fizică cu suma totală de 185.000 euro (în acest sens, contractele de împrumut atestate cu nr. 1/08.07.2011 şi nr 2/29.07.2011 la Cabinet de avocat Vasile Mihail Cosmin-inculpat în prezenta cauză. Totodată, în cursul anului 2011, inculpatul Irimia Ion şi soţia acestuia, Irimia Camelia, au depus în numerar, în diferite bănci, cu titlu de <depunere numerar economii> suma totală de 568.127,91 lei. Din totalul depunerilor efectuate, suma de 387.000 lei a fost depusă de Irimia Camelia, iar suma de 181.127,91 lei a fost depusă de inculpatul Irimia Ion.
Analizând în ordine cronologică depunerile efectuate în cursul anului 2011, situația se prezintă pentru Irimia Camelia, după cum urmează :
-la 04.01.2011- suma de 42.000 lei la ALPHA BANK ;
-la 17.01.2011- suma de 25.000 lei la ALPHA BANK ;
-la 20.06.2011- suma de 120.000 lei la ALPHA BANK ;
-la 24.06.2011- suma de 40.000 lei la BANC POST ;
-la 24.06.2011- suma de 40.000 lei la RAIFFEISEN BANK ;
-la 23.12.2011 -suma de 80.000 lei la BANC POST.
Pentru sumele depuse de Irimia Ion, cronologic, situația se prezintă astfel: -la 08.08.2011- suma de 21.127,91 lei la BANCA ROMANEASCĂ ;
-la 23.12.2011- suma de 80.000 lei la BANC POST ;
-la 23.12.2011- suma de 40.000 lei la ALPHA BANK ;
-la 23.12.2011- suma de 40.000 lei la BANCA ROMANEASCĂ.
Referitor la depunerea sumei de 40.000 lei efectuată la data de 24.06.2011 la RAIFFEISEN BANK, în contul martorei Irimia Camelia, aceasta a fost efectuată de Irimia Ion, din această sumă, în aceeași zi fiind achiziționate unităţi de fond de întreaga valoare, mențiunea băncii referitor la operațiune fiind „2700203100051- UNIT FOND”.
Din analiza declarațiilor de avere ale martorei Irimia Camelia, aferente anilor 2010 si 2011 se desprind următoarele aspecte :
-în declarația de avere aferentă anului 2010, înregistrată la ITRSV Focșani sub nr. 187/ 28.03.2011, se menționează că la data declarației Irimia Camelia deținea suma de 120.000 lei la BANC POST şi suma de 20.000 lei la BANCA TRANSILVANIA. Ca surse de venit în anul 2010, au fost menționate salariul personal în sumă de 21.477 lei, salariul inculpatului Irimia Ion în sumă de 20.000 lei, vânzarea unui autoturism cu suma de 40.000 lei şi suma de 6.000 lei obținută de la RNP ROMSILVA. În concluzie suma totală a veniturilor obținute de Irimia Camelia şi Irimia Ion în anul 2010, conform declarației, este de 87.477 lei.
-conform declarației de avere aferentă anului 2011, înregistrată la ITRSV Focșani sub nr. 247/ 11.06.2012, la data completării acesteia, Irimia Camelia deținea suma de 120.000 lei la BANC POST (sumă egală cu cea declarată pentru 2010), suma de 20.000 lei la BANCA TRANSILVANIA (identic 2010) şi suplimentar faţă de anul precedent suma de 50.000 lei la ALPHA BANK, cu mențiunea că acest cont a fost deschis în anul 2012, concluzia fiind aceea că suma a fost depusă în cont la ALPHA BANK în cursul anului 2012 până la data depunerii declarației de avere, respectiv 11.06.2012. Ca surse de venit aferente anului 2011 sunt menționate salariul personal în sumă de 17.368 lei, salariul inculpatului Irimia Ion în sumă de 55.000 lei şi vânzarea unui autoturism cu suma de 20.000 lei. Suma totală a veniturilor declarate ca fiind obținute în 2011 de Irimia Camelia și inculpatul Irimia Ion este de 92.368 lei.
Analizând depunerile în numerar efectuate în cursul anului 2011 de Irimia Ion şi Irimia Camelia la diferite bănci şi având în vedere informațiile cuprinse în declarațiile de avere menționate, se desprind următoarele inadvertenţe :
– suma reprezentând veniturile aferente celor doi în anii 2010 şi 2011, respectiv 179.845 lei este net inferioară depunerilor efectuate de cei doi în 2011, respectiv 568.127,91 lei, din aceasta, suma de 387.000 lei fiind depusă doar de IRIMIA CAMELIA ;
– în declarația de avere aferentă anului 2011 este menționată suma de 50.000 lei în contul deschis la ALPHA BANK, cont care, însă, așa cum s-a arătat, a fost deschis în anul 2012 (conform aceleiași declarații de avere), însă, se constată că în cursul anului 2011 martora Irimia Camelia a depus la aceiași bancă suma totală de 187.000 lei pe care nu a declarat-o, ceea ce demonstrează sursa ilicită a acesteia;
– nu este menționată în declarația de avere aferentă anului 2011 suma de 40.000 lei depusă la RAIFFEISEN BANK de IRIMIA ION în contul numitei IRIMIA CAMELIA, cu suma în cauză achiziționându-se unităţi de fond ; de asemenea, nu este menționată nici suma de 185000 euro împrumutată de inculpatul Irimia Ion unei persoane fizice ,așa cum am precizat anterior.
Se constată o discrepanţă netă între sumele declarate ca fiind obținute din salariu sau alte surse de cei doi şi sumele depuse în bănci numai în cursul anului 2011, precizându-se că în această analiză nu au fost luate în calcul cheltuielile necesare unei familii, respectiv cheltuieli de întreținere, hrană, utilităţi etc.
Înscrisurile depuse în apărare de inculpatul Irimia Ion, prin apărătorul ales (vol. 26, filele 242 – 327; vol. 31, filele 63 – 74) nu prezintă relevanţă în cauză întrucât acestea nu justifică în nici un fel sumele de bani depuse în numerar, în bancă, în cursul anului 2011, de către acest inculpat şi soţia sa şi nici sumele de bani împrumutate de inculpat unei persoane fizice.
Deosebit de important în acest context este și faptul că, la data de 20.06.2011, când inculpatul Ceteraş Gheorghe a ridicat în numerar suma de 1.507.500 EURO de la Raiffeisen Bank, soţia inculpatului Irimia Ion – martora Irimia Camelia a închiriat de la Raiffeisen Bank – Agenţia Buzău o casetă de valori.
De altfel, și inculpatul Ceteraş Gheorghe a închiriat, la data de 17.06.2014, la aceeaşi bancă – Agenţia Ialomiţa, două casete de valori, ceea ce evidențiază , o dată în plus, corelarea acțiunilor dintre inculpați.
Îniţial, Ion Irimia a fost reţinut, apoi arestat preventiv, şi ulterior pus sub control judiciar prin decizia Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie, apoi prin decizia procurorului de caz.
În cazul Cameliei Irimia, procurorii DNA Ploieşti au dispus disjungerea, în vederea continuării cercetărilor la nivelul unităţii de parchet, pentru infracţiunea de fals în declaraţii, presupus comisă de a Camelia Irimia care, <contrar dispoziţiilor legale, a menţionat în declaraţia de avere aferentă anului 2011 că veniturile obţinute de aceasta şi soţul său au fost de 92.368 lei, în condiţiile în care cei doi au depus în bancă, în numerar, în perioada respectivă, suma de 568.127,91 lei>“, se arată în rechizitoriu.
Până la acest moment, susţin surse judiciare pentru presa locală, nu s-ar fi stabilit în proces traseul mitei date de Ceteraş pentru a intra în posesia celor peste 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii şi nici câţi bani ar fi primit fiecare inculpat cu această acuzaţie. Un prim verdict în acest dosar ar putea fi dat în curând, următorul termen, scurt, fixat de Curtea de Apel Ploieşti fiind 27 aprilie.