Creşterea permanentă a subvenţiilor, precum şi a altor transferuri făcute de la bugetul de stat, ne arată o administraţie publică locală tot mai dependentă de centru, care nu reuşeşte să-şi asigure sursele de venit pentru acoperirera cheltuielilor, dar care nici nu se omoară când vine vorba despre colectarea taxelor şi impozitelor locale sau despre atragerea fondurilor europene.
Execuţia bugetului general consolidat ne arată că, în fiecare an, autorităţile locale buzoiene nu reuşesc să-şi estimeze corect veniturile şi cheltuielile. Anual, la capitolul venituri se înregistrează un minus, în timp ce la capitolul cheltuieli autorităţile locale reuşesc să depăşească estimările. Inconsecvenţa în elaborarea unor bugete echilibrate, cu surse certe de finanţare, crează dificultăţi în planificarea cheltuielilor, este şi una dintre concluziile unui raport al Curţii de Conturi.
Potrivit raportului întocmit în urma controalelor efectuate anul trecut la mai multe unităţi administrativ-teritoriale buzoiene, experţii Camerei de Conturi Buzău au concluuzionat că cele mai scăzute realizări se înregistrează la următoarele tipuri de cheltuieli: Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (16,35%) urmate de Cheltuieli de capital (50,41%), în timp ce gradul de realizare cel mai ridicat se înregistrează la Alte transferuri (100%), Operaţiuni financiare (97,44%) şi Cheltuieli de personal (97,03%).
Nerealizarea cheltuielilor a fost determinată în principal de neîncasarea veniturilor, fundamentarea nerealistă a necesarului de fonduri la unele capitole bugetare, precum şi de existenţa unor deficienţe în managementul administrării resurselor financiare locale.
Ponderea cea mai ridicată în totalul plăţilor efectuate o deţin cheltuielile de personal (38%), urmate de cheltuieli cu bunuri şi servicii (23%), cheltuieli de capital (18%) şi asistenţă socială (11%). Celelalte cheltuieli cu pondere de 10% includ: Dobânzi, Subvenţii, Transferuri, Transferuri între unităţi ale administraţiei publice, Alte cheltuieli, Operaţiuni financiare şi Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
Analiza în dinamică a structurii principalelor categorii de cheltuieli pentru perioada 2014-2016, arată o evoluţie în creştere a cheltuielilor de personal, de capital, asistenţă socială şi a celor cu bunuri şi servicii, concomitent cu o scădere a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi transferuri între unităţi ale administraţiei publice .
Din datele preluate de camera de Conturi de la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău rezultă că veniturile totale ale bugetului general centralizat al judeţului au fost în sumă de 1.276.833.000 lei, iar cheltuielile în valoare de 1.238.638.000 lei, execuţia bugetară încheindu-se cu un excedent în sumă de 38.195.000 lei pe ansamblul judeţului.
Cea mai importantă componentă a bugetului general consolidat al judeţului o reprezintă bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului (buget propriu), care reprezintă 86,54% la partea de venituri şi 85,17% la partea de cheltuieli.
La finele anului 2016 execuţia bugetului local se închide cu excedent în sumă de 49.897.000 lei. Excedent se înregistrează şi în cazul bugetelor instituţiilor subordonate, finanţate din resurse proprii şi subvenţii de la bugetul local şi al bugetelor fondurilor externe nerambursabile, spre deosebire de bugetul creditelor interne, care înregistrază un deficit în sumă de 11,365 milioane lei fiind reflectate numai plăţile efectuate din tragerile aferente împrumuturilor contractate în perioadele anterioare, astfel încât bugetul general centralizat (BGCUAT) al unităţilor administrativ-teritoriale înregistrează, în final, un excedent în sumă de 38.195.000 lei.
În perioada 2014-2016 veniturile înregistrează un trend ascendent; astfel, în anul 2016, veniturile încasate au crescut cu 8,9%, respectiv cu 104,113 milioane lei faţă de anul 2014 şi cu 2% respectiv cu 24,041 milioane lei faţă de anul 2015. În ceea ce priveşte cheltuielile cel mai ridicat nivel al acestora se înregistrează în anul 2015 respectiv 1.258.887 milioane lei, cu 10,47% mai mari ca în anul 2014 şi cu 1,63% mai mari ca în anul 2016.
De la o situaţie de deficit înregistrată în 2015 execuţia bugetară a anului 2016 se închide cu excedent în sumă de 38.195.000 lei, cu 5.053.000 lei mai mare decât excedentul înregistrat în anul 2014.
Per total, veniturile încasate efectiv au fost mai mari cu 14.875.000 lei, faţă de prevederile iniţiale (grad de realizare de 101,36%), iar faţă de prevederile definitive au fost mai mici cu 179.410.000 lei (grad de realizare de 86,03%), ceea ce dovedeşte o fundamentare nerealistă a solicitărilor suplimentare reflectate în prevederile definitive. În cifre nete, valorile cele mai mici ale încasărilor sunt reprezentate de Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări (8.137.000 lei) urmate de Venituri din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri (147.076.000) lei, iar valorile cele mai mari sunt reprezentate de Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (471.586.000 lei), urmate de Subvenţii de la alte nivele ale administraţiei publice (245.430.000 lei).
Ca ponderi, cele mai scăzute procente de realizare, faţă de prevederile definitive, s-au înregistrat la veniturile reprezentând sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări (54,20%) şi Subvenţii de la alte nivele ale administraţiei publice (59,82%), în condiţiile în care cele mai ridicate procente de realizare s-au înregistrat la veniturile reprezentând Venituri din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri (105,02%) şi sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (97,98%).
Se remarcă faptul că efortul propriu al unităţilor administrativ – teritoriale în activitatea de stabilire şi încasare a veniturilor, respectiv veniturile proprii din impozite, taxe şi alte venituri, reprezintă numai 13 % din totalul veniturilor încasate la bugetul local, pe când contribuţia bugetului de stat şi a celorlalte bugete la finanţarea administraţiei publice locale, prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi subvenţii, este de peste 64 % din total.
Având în vedere constatările din actele de control/audit cu privire la modul de stabilire, înregistrare, urmărire şi încasare a veniturilor la bugetele locale, este de înţeles de ce efortul pentru funcţionarea acestor structuri revine bugetului de stat, deoarece se constată cu fiecare acţiune în parte neaplicarea corespunzătoare a prevederilor legale cu privire la stabilirea şi realizarea veniturilor.
Comparativ cu veniturile totale realizate în anii 2014 şi 2015 la nivelul ordonatorilor principali de credite, în anul 2016 se înregistrează o creştere a veniturilor realizate cu 8,65% faţă de anul 2014 ceea ce în sumă absolută reprezintă 87.975.000 lei şi cu 1,05% faţă de anul 2015, ceea ce în sumă absolută reprezintă 11.496.000 lei. Veniturile proprii ale bugetelor locale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte şi alte venituri încasate în anul 2016 s-au situat la nivelul sumei de 147.076.000 lei, ceea ce reprezintă 13,31% din valoarea totală a veniturilor realizate. Comparând ponderile veniturilor proprii în totalul veniturilor perioadei 2014-2016, se constată creşterea ponderii de la 11,86% în anul 2014 la 13,31% în anul 2016.
Astfel, deşi atragerea fondurilor europene este o o şansă pentru autorităţile locale în vederea finanţării investiţiilor, acestea nu au fost prea atrase să valorifice la maxim această oportunitate. Procesul este destul de laborios, modul în care sunt cheltuiţi bani este verificat ulterior la sânge, aşa că interesul pentru banii europeni s-a diminuat. Mult mai profitabilă s-a dovedit a fi pomana guvernamentală, adică subvenţiile, în condiţiile în care alocarea acestora pe judeţe implică şi o puternică componentă politică. Aşa se face că sumele alocate de la bugetul central sub formă de subvenţii au fost mereu în creştere.