Pe cine reprezenta în instanţă avocatul plătit cu 2.500 lei pe lună când ex-primarul de la Verneşti, Năstase, se războia cu Agenţia de Integritate?

2017 este anul în care mai multe comune din judeţ au rămas fără primarii aleşi în urma alegerilor locale de anul trecut, unii din cauza unor dosare penale, alţii din cauza stării de incompatibilitate constatată la un moment dat de Agenţia Naţională de Integritate în cazul lor. Patru unităţi administrativ teritoriale sunt conduse acum de viceprimari, însă adevărata putere o au administratorii publici, în fapt, foştii primari care, lăsaţi fără mandat, au găsit rapid metoda de a rămâne la cârma administraţiei locale.

Este vorba despre Sorin Tănase, fostul primar de la Săgeata, şi despre Daniel Năstase, de la Verneşti. Amândoi sunt acum administratori publici în comunele pe care le-au condus ca primari, şi care blochează organizarea unor alegeri anticipate, în urma cărora ar putea pierde controlul. Fostul primar de la Săgeata Sorin Tănase a depus la instanţă mai multe cereri de anulare sau suspendare a ordinului prefectului privind încetarea mandatului său înainte de termen ca urmare a incompatibilităţii constatate de ANI, dar şi un recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la dosarul de incompatibilitate care este nesoluţionat încă şi care poate amâna organizarea de alegeri parţiale până în preajma scrutinului din 2020, când, unii dintre ei ar putea candida din nou şi astfel să râmână la cârma comunei.

S-a „stimulat“ cu peste 4 milioane lei lunar ca să uite să recupereze datorii de miliarde

Şi fostul primar din Verneşti Daniel Năstase a izbutit, în luna septembrie 2017, să anuleze organizarea alegerilor anticipate în comuna pe care a condus-o până în momentul în care Instituţia Prefectului a emis ordinul de încetare a mandatului său înainte de termen, după ce acesta a epuizat toate căile de atac ale deciziei Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a declarat incompatibil. El a atacat în  instanţă, pe 18 septembrie, ordinul prefectului care constata încetarea mandatului înainte de termen, la doar patru zile după ce Guvernul a emis o hotărâre care stabilea organizarea de alegeri anticipate de primar la Verneşti pe 5 noiembrie. Aceasta în condiţiile în care ordinul prefectului privind încetarea mandatului său era emis încă din data de 5 mai, iar în data de 3 iulie Prefectura dăduse aviz pentru încadrarea lui Năstase pe funcţia de administrator public. Contestaţia în instanţă a amânat, astfel, scrutinul, până la soluţionarea de către judecători a acţiunii lui Daniel Năstase. Cererea lui trebuia luată în discuţie la Tribunalul Buzău în data de 15 februarie 2018, însă s-a dispus o nouă amânare, pentru o lună de zile, după ce Năstase şi-a modificat cererea în instanţă şi a chemat în faţa judecătorilor, în calitate de pârât, prefectul judeţului Buzău.

Dacă analizăm ultimul raport al Camerei de Conturi Buzău întocmit în urma controlului efectuat anul trecut la primăria Verneşti, este lesne de înţeles de unde atâta înverşunare de a rămâne a „butoane“.

Auditorii financiari au descoperit că Daniel Năstase şi secretarul comunei şi-au acordat stimulente de peste 4 milioane lei vechi în fiecare lună, timp de mai bine de trei ani, pentru administrarea crean­ţelor fiscale locale şi au făcut-o atât de bine încât miliarde bune de lei vechi care trebuiau să ajungă în bugetul local sunt niciunde!

Potrivit reprezentanţilor Camerei de Conturi Buzău, Daniel Năstase şi secretarul comunei, Nicolae Stoicescu, au încasat în mod nelegal stimulente în cuantum de 466 lei lunar în perioada ianuarie 2014-februarie 2017, pentru administrarea creanţelor fiscale, deşi nu aveau atribuţii în acest domeniu, respectiv de înregistrare, stabilire, verificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de soluţionare a contestaţiilor împotriva actelor administrative. „Prin plata de stimulente unor persoane care nu aveau atribuţii în domeniul administrării creanţelor fiscale, bugetul local a fost prejudiciat cu sume de 43.892 lei, din care 35.416 lei reprezintă suma brută achitată necuvenit primarului şi secretarului comunei, iar 8.476 lei reprezintă contribuţiile angajatorului la bugetele publice (bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale)“, se precizează în decizia emisă de Camera de conturi în urma auditului.

Cu toate acestea, entitatea, reprezentată de Daniel Năstase, nu a luat în 2016 toate măsurile prevăzute de lege pentru urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului local, constatându-se abateri de la legislaţia în vigoare aplicabilă colectării creanţelor fiscale. Astfel pentru debite în sumă de 339.997 lei, datorate de persoane fizice, şi în sumă de 57.604 lei, datorate de persoane juridice, nu a fost începută executarea silită. Pentru debite în sumă de 192.915 lei, reprezentând impozite şi taxe datorate de mai multe firme, nu au fost instituite popriri bancare deşi executarea silită fusese începută. De asemenea, se mai precizează în decizia Camerei de Conturi, nu au fost întocmite cereri de plată în cazul societăţilor aflate în procedura insolvenţei pentru obligaţiile de plată născute în timpul procedurii insolvenţei în sumă de 205.034 lei. În plus, nici pentru venituri nefiscale din chirii în sumă de 95.638 lei nu au fost iniţiate acţiuni în instanţă pentru recuperarea debitelor.

De ce avea nevoie primăria Verneşti de avocat plătit din bani publici

În plus, inspectorii Curţii de Conturi au găsit cheltuieli „fără număr“  făcute cu încălcarea legii. Spre exemplu, în perioada 2014-2016, UATC Verneşti a încheiat cu un cabinet individual de avocatură trei contracte de asistenţă  juridică, având ca obiect acordarea de asistenţă juridică, redactare şi semnare acte, cereri şi alte căi de atac, onorariul stabilit prin contract fiind de 2.500 lei/lună, inclusiv TVA.

Încheierea acestor contracte s-a făcut fără să existe aprobarea consiliului local, spun reprezentanţii Camerei de Conturi, şi fără ca entitatea să probeze situaţiile temeinic justificate, respectiv speţele care nu puteau şi susţinute de către juristul primăriei şi pentru care era necesară încheiarea unor contracte de asistenţă juridică, încălcându-se astfel legea. În plus, pe lângă faptul că aceste contracte au fost încheiate nelegal, s-a mai constatat că nu există nici documente legale din care să rezulte cauzele/procesele/dosarele în care entitatea ar fi fost reprezentată de acest cabinet de avocatură. În baza acestor contracte, Primăria Verneşti a achitat nelegal firmei de avocatură 87.500 lei. Toate acestea se întâmplau când fostul primar Năstase se războia cu Agenţia Naţională de Integritate.

În luna aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a constatat faptul că primarul comunei Verneşti, Daniel Năstase, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 martie 2008-7 aprilie 2010, întrucât a deţinut, simultan, atât funcţia de viceprimar, cât şi pe cea de administrator al S.C. Angelli Deea S.R.L., contrar preve­de­rilor art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa­renţei în exercitarea demni­tăţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Năstase a atacat decizia ANI abia după ce inspectorii de integritate au cerut revocarea sa din funcţie, şi, cum era de aşteptat, Curtea de Apel Ploieşti i-a  respins contestaţia ca fiind formulată prea târziu. Însă Daniel Năstase a atacat  decizia cu recurs.

Reamintim că în august 2014, ANI a somat Instituţia Prefectului să-l revoce din funcţie pe Daniel Năstase. Conform unui comunicat postat pe site-ul Agenţiei, „solicitarea se bazează pe faptul că mai multe autorităţi locale refuză în mod nejustificat destituirea din funcţii a persoanelor care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilităţile sau conflictul de interese“.

Auditorii Camerei de Conturi au dispus urmărirea şi recuperarea sumelor plătite nelegal reprezentând onorarii achitate cabinetului de avocatură, împreună cu dobânzile/penalităţile de întârziere aferente, recalculate în funcţie de data recuperării efective a prejudiciului, însă rămâne de văzut dacă aceste sume se vor întoarce în visteria comunei.

,,Profit“ de 25 de lei după desfiinţarea vechii mori Cândeşti

Aceste cheltuieli nelegale nu sunt singurele. Acestora li se adaugă altele pentru repararea şi întreţinerea drumurilor din comună în baza unor contracte atribuite fără să fie urmate procedurile legale de achiziţie.

Controlul reprezentanţilor Camerei de Conturi Buzău a scos la iveală nereguli mari în ceea ce priveşte modul în care responsabilii Primăriei Verneşti au scăpat de vechea Moară Cândeşti. În urma verificării documentelor, auditorii financiari au descoperit nerespectarea procedurilor prevăzute de lege privind casarea şi valorificarea materialelor rezultate în urma casării obiectivului scos din funcţiune în anul 2013, în sensul că nu a fost numită o comisie de casare care să procedeze la dezmembrarea acestui mijloc fix şi, respectiv, la inventarierea şi evaluarea componentelor rezultate în urma dezmembrării, aşa cum prevede legea. Mai exact, nu au fost întocmite documente legale din care să reiasă materialele /bunurile rezultate în urma acestei operaţiuni, astfel că nu se cunosc bunurile, materialele şi piesele rezultate în urma dezmembrării şi nici valoarea care trebuia casată de Primărie în urma valorificării acestor bunuri. Cu toate acestea, primarul de la acel moment al comunei Verneşti a aprobat vânzarea a 9.820 kg fier vechi şi trei motoare electrice, rezultate în urma dezmembrării obiectivului, unor societăţi de colectare deşeuri la un preţ ofertat de aceste societăţi, fără organizarea unei proceduri de licitaţie. În urma vânzării directe, Primăria Verneşti a încasat, spun reprezentanţii Camerei de Conturi Buzău, venituri în sumă de numai  5.208,5 lei, însă aproape toată suma s-a cheltuit pe demolarea clădirii morii.

Contrar legislaţiei, spun reprezentanţii Camerei de Conturi, primarul comunei  Verneşti a permis vânzarea unei părţi din componentele morii la un centru de  colectare deşeuri, fără evaluarea acestora de către comisia de casare constituită în acest scop şi fără organizarea unei licitaţii.

Astfel, potrivit raportului întocmit în urma auditului financiar desfăşurat de Camera de Conturi Buzău la Primăria Verneşti, în perioada 9-10 decembrie 2013, entitatea ar fi predat la societatea MSD Com SRL o cantitate de 9.820 kg deşeuri fier în valoare de 4.763 lei, în baza ofertei de achiziţie prezentată de această societate, potrivit căreia deşeurile metalice au fost achiziţionate la un preţ de 0,50 lei/kg în cazul fierului vechi şi de 1,40 lei/kg în cazul deşeurilor rezultate din motoare electrice casate.

Totodată, reprezentanţii entită­ţii au prezentat echipei de audit şi două procese verbale, unul încheiat în data de 18 decembrie 2013 şi altul în data de  15.05.2015, potrivit cărora viceprimarul Constantin Popescu ar fi predat directorului Şcolii Gimnaziale Cândeşti, Loredana Vîrcan, 6 metri cubi de material lemnos rezultat din demolarea morii din Cîndeşti. Niciunul dintre procesele verbale nu poartă numere de înregistrare.

De asemenea, pe 21 iulie 2014, UATC Verneşti a vândut către Goidescu Ion – Întreprindere individuală, un motor electric rezultat în urma casării Morii  Cândeşti la un preţ de 1 leu/kg, încasând 225 lei.

Ulterior, aceeaşi comisie de pasare constituită la nivelul primăriei a mai încheiat un proces-verbal în 18 martie 2015, conform căruia s-a procedat la cântătirea a două motoare electrice de 22 kW şi 55kW rezultate în urma casării morii din Cândeşti, care au fost vândute aceluiaşi Ion Goidescu la un preţ de 220,5 lei, respectiv 1,5 lei/kg, potrivit unor facturi din 20.03.2015.

„Operaţiunile de demolare a clădirii morii au fost încredinţate aceleiaşi Întreprinderi Individuale Goidescu Ion, la finalul cesteia încheindu-se un proces verbal de recepţie nr. 104/20. 05.2015 (…) potrivit căruia în urma demolării ar fi rezultat doar moloz, care a fost transportat cu ajutorul autobasculantelor aparţinând prestatorului de servicii. Potrivit facturii nr. 47 /25.05.2015 (…) emise de prestatorul Goidescu Ion – Întreprindere Individuală, costul opera­ţiunilor de demolare a circa 40% din clădirea morii (rămase după ce  aceasta trecuse printr-un incendiu şi fusese vandalizată), a fost în sumă de  5.183,20 lei.

Concluzionând, în urma casării morii din satul Cândeşti, au fost înregistrate  venituri din valorificarea materialelor rezultate în valoare totală de 5.208,5  lei, cheltuielile efectuate cu operaţiunile de dezmembrare a morii fiind de 5.183,20 lei”, se precizează în raportul Camerei de Conturi Buzău. Mai exact, ,,profitul“ primăriei ar fi fost de doar 25 lei.

Obligat fiind să răspundă constatărilor auditorilor Camerei de Conturi, fostul primar Daniel Năstase, acum administrator public al comunei Verneşti,  a dat vina pe fostul viceprimar Vasile Popescu, afirmând că acesta nu a luat măsurile valorificării bunurilor supuse casării morii Cândeşti, considerând că este în responsabilitatea comisiei de inventariere, iar valorificarea bunurilor a fost în sarcina acestuia.