Condamnarea unei judecătoare la 7 ani de închisoare, pentru o mită 185.000 de euro în „Dosarul Transferurilor“, a readus în discuţie condamnările primite de oamenii legii pentru diverse infracţiuni în exercitarea atribuţiunilor de serviciu. Condamnarea de săptămâna trecută a propulsat-o pe fosta judecătoare Geanina Terceanu de la Tribunalul Bucureşti pe locul al treilea într-un top al condamnărilor primite de magistraţi corupţi.
În ultimul deceniu, doar doi foşti judecători au primit condamnări mai mari, Mircea Moldovan şi Stan Mustaţă. O condamnare de 7 ani de închisoare a mai primit Veronica Cîrstoiu, denumită „Regina şpăgii din justiţie“.
Topul ruşinii din magistratură
- Mircea Moldovan, judecător sindic la Tribunalul Bucureşti: 12 ani şi 2 luni pentru abuz în serviciu şi luare de mită. Decizia a fost luată în mai 2016, în dosarul milionarului Dan Adamescu şi privea insolvenţă mai multor societăţi. Alţi trei judecători de la Tribunalul Bucureşti au fost condamnaţi în acest caz: Ion Stanciu (3 ani şi 6 luni), Elena Rovenţa (4 ani şi 6 luni) şi Sorin Viziru (4 ani şi 6 luni). Moldovan fusese condamnat în faza de fond a procesului la 22 de ani de închisoare.
- Stan Mustaţă, judecător la Secţia Penală la Curtea de Apel Bucureşti: 8 ani şi 6 luni închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată şi trafic de influenţă. Decizia a fost luată, în mai 2016, într-un dosar în care sentinţele erau negociate prin intermediul unor afacerişti. Înainte de arestare, Mustaţă urma să solutieze cazul privatizării Institutul de Cercetări Alimentare-Dan Voiculescu. Mustaţă fusese condamnat în faza de fond a procesului la 10 ani şi 8 luni de închisoare.
- Veronica Cîrstoiu, judecător la Secţia Penală la Curtea de Apel Bucureşti: 7 ani de închisoare pentru luare de mită, trafic de influenţă şi înşelăciune. Decizia a fost luată în iunie 2016, într-un dosar în care Veronica Cîrstoiu a fost acuzată că a primit aproximativ 600.000 euro mită de la omul de afaceri Dinel Staicu. Mita a fost primită pentru a-i anula omului de afaceri pedeapsa din dosarul de fraudare a Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR). Cîrstoiu fusese condamnată în fază de fond a procesului la 5 ani de închisoare.
Mită de 10.000-15.000 lei pe lună
Recordul dosarului fostului judecător Mircea Moldovan, în care a fost condamnată şi buzoianca Elena Rovenţa, va fi greu de egalat nu doar prin condamnarea aplicată acestuia, ci şi prin suma pedepselor pronunţate: 24 de ani şi 8 luni.
Dosarul celor patru judecători – Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru – a fost deschis în urma mai multor denunţuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. În urma acestora, pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltraţi cinci investigatori sub acoperire şi au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuzaţiile aduse celor patru. Potrivit procurorilor anticorupţie, cei patru judecători au cerut şi primit atât sume de bani – între 10.000 şi 15.000 de lei pe lună -, cât şi bunuri, de la carne şi făină la cherestea şi obiecte vestimentare. Banii şi bunurile erau cerute şi primite de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari şi administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată.
Anchetatorii susţin că, potrivit probelor din dosar, judecătorii Ion Stanciu, Elena Rovenţa, Ciprian Sorin Viziru şi Mircea Moldovan, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit bani sau bunuri în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă, exercitării influenţei pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.
Terenuri transferate, acţiuni într-o firmă privată
Numele judecătoarei buzoiene Elena Rovenţa a fost implicat, în anul 1996, într-unul dintre primele scandaluri de corupţie făcute publice de presa buzoiană. Este vorba despre amestecul său într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparţinând unor personalităţi publice, din domeniul politic, al Justiţiei şi Poliţiei, respectiv fostul senator PDSR Ion Vasile, fostul preşedinte PDSR al Consiliului Judeţean de la acea dată, Viorel Constantinescu, fostul prefect PDSR de până în anul 1996 Aurel Gubandru, fostul preşedinte al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, şi fostul prim-adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului, colonelul Gheorghe Duican.
În anul 1996, cotidianul OPINIA titra că toţi aceştia, cu excepţia colonelului Duican, care fusese împroprietărit în calitate de revoluţionar, şi-au transferat câte 5.000 de metri pătraţi de teren agricol din extravilanele localităţilor de origine – Blăjani (Ion Vasile), Movila Banului (Viorel Constantinescu), Săhăteni (Gheorge Pană), judeţul Olt (Aurel Gubandru) – în extravilanul judeţului Buzău, chiar la marginea municipiului Buzău, la ieşirea din Zona Industrială spre Spătaru. Printr-o inginerie cât se poate de simplă, terenurile care erau şi alipite, au căpătat statut de intravilan, prin simpla mutare a plăcuţei de limită a municipiului Buzău spre Spătaru, dincolo de terenurile cu pricina, plăcuţă care, ulterior, a mai migrat, în mai multe rânduri, spre localitatea cu pricina.
Apoi, cele cinci loturi de teren, împreună cu al şaselea, aparţinând cetăţeanului Gheorghe Istrate, au intrat în posesia societăţii comerciale INTERIMEX, ai cărei acţionari erau preşedintele en-titre al Consiliului Judeţean, Viorel Constantinescu, şi preşedintele de la acea dată al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, acestuia din urmă legea interzicându-i expres, şi la acea oră, să fie implicat în afaceri ca magistrat. Toate actele în cauză au fost întocmite în cel mai mare secret la secţia Comercială a Tribunalului Buzău, de o apropiată a preşedintelui Gheorghe Pană, nimeni alta decât judecătoarea Elena Rovenţa, a cărei fidelitate a fost răsplătită ulterior. Mai precis în momentul în care INTERIMEX a vândut întreaga suprafaţă de teren primei firme buzoiene cu capital străin, Natural-Est, firmă în care Ştefan Rovenţa – soţul, acum decedat, al judecătoarei – a primit 5% din acţiuni, alături de funcţia de director general.
Respectivul scandal a fost repus pe tapet după anul 2000, odată cu declanşarea primei acţiuni instituţionale de combatere a corupţiei, iniţiativă a preşedintelui de atunci al României, Emil Constantinescu, când cei aflaţi cu musca pe căciulă au scăpat de acţiuni.
Ascensiune de invidiat
Judecătoarea Elena Rovenţa a lucrat ani buni la Buzău, mai întâi ca judecător financiar al Colegiului Jurisdicţional al Camerei de Conturi. Ea a fost numită judecător la Tribunalul Buzău prin Decretul 24/1 iulie 1996, semnat de preşedintele Ion Iliescu. După decesul soţului, Rovenţa s-a mutat în Capitală, unde se ocupa de insolvenţe din postura de magistrat al Secţiei a VII-a Civilă a Tribunalului Bucureşti. Judecătoarea Elena Rovenţa a scris, în declaraţia de avere din iunie 2013, că deţine un sfert dintr-un teren aflat în judeţul Buzău, moştenit în 2005, şi peste jumătate dintr-un apartament; ea are şi un credit de 32.000 de lei la BCR, luat în 2013 şi scadent în 2018, iar salariul său a fost de 95.036 lei pe an (aproape 8.000 lei lunar).
De asemenea, mai multe site-uri care monitorizează activitatea magistraţilor specifică faptul că mai multe rude ale judecătoarei Elena Rovenţa, care se ocupa, în calitate de judecător al Tribunalului Bucureşti, de proceduri legale privind falimentul ori insolvenţa, sunt angajate ale unor birouri de avocatură care au printre preocupări, şi asemenea speţe. Este vorba despre fiica judecătoarei, Andreea Rovenţa, şi despre nepoţii acesteia, Ana şi Mihai Anghel, ultimul angajat la “Şova şi asociaţii”, firmă aparţinând controversatului social-democrat Dan Şova.