Procurorul buzoian ,,Popovici“, omul de care Securitatea s-a lepădat după patru ani pentru că n-a percutat la ordine concrete, eliberat din funcție

Procurorul buzoian intrat în atenția opiniei publice în urmă cu zece ani, după ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității l-a chemat în judecată, solicitând Tribunalului București să constate calitatea acestuia de colaborator al Securității, s-a pensionat. Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretul de eliberare din funcție, prin pensionare, începând cu 1 februarie 2018, a procurorului DIICOT Buzău Dorin-Paul Rădulescu.

Magistratul a fost declarat în 2009 colaborator al Securității, deși această colaborare s-a dovedit un eșec pentru  Poliția Politică, acesta ajungând din urmăritor, urmărit.

Trecutul acestuia a fost adus în atenție în 2008, când Consi­liul Național pentru Studierea Arhivelor Securității l-a chemat în judecată, solicitând Tribunalului București să constate calitatea acestuia de colaborator al Securității. Competența soluționării cauzei a fost declinată Curții de Apel București care, prin sentinta civilă nr. 834/27.02.2009, irevocabilă prin decizia ÎCCJ nr. 3974/ 30.09.2009, Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de CNSAS în contradictoriu cu pârâtul, la acel moment prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, și a constatat calitatea acestuia de colaborator al Securității.

La bază au stat mai multe note informative date Securității. Potrivit CNSAS, acesta, pe atunci profesor de sport și antrenor, a fost recrutat la 18.09.1980, de către organele de Securitate „pe linia problemei Elemente ostile din învăță­mânt“, semnând angajamentul prin care a preluat numele conspirativ „Popovici“. După numai patru ani, Securitatea întrerupe colaborarea cu acesta din cauza lipsei de rezultate. Mai exact, colaboratorul nu ar fi furnizat informații concludente, concluzia formală din nota de analiză din 2008 fiind aceea că „la majoritatea întâlnirilor a furnizat puține informații, uneori chiar deloc“, iar „când i s-au dat misiuni concrete de iscodire a convingerilor politice ale unor persoane vulnerabile (…) nu a dat curs indicațiilor și nu a furnizat informații despre cei vizați“, motiv pentru care relația cu Securitate a fost întreruptă, fiind el însuși pus sub urmărire prin sursa „Frățilă“ și prin ­mij­loace speciale „S“ și „T.O.“.

„Constrâns de realități, nu a respins o relație impusă, dar a boicotat-o și a refuzat să-i ­asi­gure conținut, până ce pasivitatea sa a determinat instituția să abandoneze relația (…) Nota de constatare și acțiunea întocmită pe seama ei etalează peticul de hârtie numit Angajament, fără să țină cont de condițiile concrete – politice, sociale, istorice, profesionale – care m-au constrâns să-l semnez. În mod deosebit insist în a învedera că a fost constrâns la acel simulacru de colaborare de profesia mea de profesor de sport și antrenor, respectiv nevoia de a-și păstra credibilitatea în fața respectivei instituții pentru a putea deplasa peste hotare copiii de care se ocupa, dându-le șansa sportului de performanță“, preciza acesta în apărarea sa.

Cu toate acestea, notele informative prezentate de CNSAS au făcut ca instanța să dispună, conform actelor normative existente la acel moment, privind constatarea calității de colaborator al Securității.

Din cauza dosarului, procu­rorul în cauză a părăsit funcția de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău pentru cea de procuror simplu la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. În 2014 a revenit la Buzău, ca procuror la DIICOT Buzău, pe funcția vacantată după plecare forțată din sistem a procurorului George Mărgărit, devenit cunoscut drept ,,procurorul Păcănele“, celebru în 2004 după ce a jucat la poker banii de flagrant.

Procurorul Dorin Paul Rădulescu a devenit procuror în 1990 și are o vechime în magistratură de peste 20 de ani.

În 2015, Rădulescu primit de la CSM certificat de bună-re­putație. Legea privind statutul magistraților nu prevede ca procurorii și judecătorii care au făcut poliție politică să fie excluși din magistratură, singurii care au de suferit fiind cei cu funcție de conducere care riscă doar pierderea acesteia.