Viorel FRINCU
Pasionat cercetător al istoriei locale, profesorul Relu Stoica a scos la iveală o nouă lucrare de referinţă, cu titlul „Parlamentarii de la Curbura Carpaţilor”, în fapt un dicţionar al reprezentanţilor buzoieni şi râmniceni în forurile legislative ale ţării, între anii 1831-2020.
Pe parcursul celor 380 de pagini ale volumului, autorul a alcătuit nu mai puţin de 419 fişe biobibliografice (viaţa şi activitatea fiecărui parlamentar) ale celor pe care electoratul le-a dat votul să le susţină interesele, lor şi ale judeţelor din care făceau parte, în cel mai înalt for, fie că s-a numit Obicinuita Obştească Adunare – primul Parlament al ţării Româneşti, care a funcţionat între anii 1831 – 1848, înlocuit cu Divanul Obştesc (1850 – 1857), Marea Adunare Naţională (un parlament unicameral, în timpul regimului comunist) sau Parlamentul României (organizat în sistem bicameral – Camera Deputaţilor şi Senat).
De-a lungul istoriei acestei instituţii publice, cele două judeţe – Buzău şi Slam Râmnic – au fost reprezentate de mari personalităţi de prim rang în viaţa politică, culturală, ştiinţifică, militară şi clericală. Iată doar câteva exemple: Costache Moglan, ales deputat la alegerile din 16 septembrie 1857, din partea ţăranilor clăcaşi din judeţul Buzău în Divanul ad-hoc al ţării Româneşti, Alexandru Marghiloman, ales senator de Buzău în mai multe legislaturi, fost prim-ministru, unul din artizanii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dr. Constantin Angelescu, ministru al Instrucţiunilor Publice, episcopul Dionisie Romano, Grigore Monteoru-Constantinescu, Ionel Lupescu, fost vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor, arestat de comunişti şi mort în urma tratamentelor inumane la care a fost supus în penitenciarul de la Văcăreşti, Petre Iorgulescu-Yor, artist plastic, Constantin Garoflid, deputat, fost ministru al Agriculturii, un militant constant al curentului agrarian în economia românească, generalul Traian Epure, fost comndant al Diviziei a V-a, unul din iniţiatorii înfiinţării Cimitirului „Eroilor” şi ridicării Bisericii Eroilor (1929) din Buzău, Dumitru Sârbescu-Lopătari, cel care se înscrie „între figurile luminoase de învăţători”, Traian Săvulescu, întemeietor al şcolii româneşti de micologie şi fitopatologie ş.a.
În Marea Adunare Naţională comunistă: deputaţi muncitori, plugari şi activişti de partid – de la secretarul B.O.B. pe fabrică până la şeful de Cabinet al dictatorului Nicolae Ceauşescu
De remarcat faptul că, după instaurarea regimului comunist în România, în noul for legislativ unicameral – Marea Adunare Naţională (M.A.N.) – cele două judeţe, Buzău şi Râmnicu Sărat, au fost reprezentate, printre alţii, de muncitori tipografi, strungari, preşedinţi de Gospodării Agricole Colective, brigadieri, plugari, directori de întreprinderi, dar şi de activişti p.c.r., absolvenţi ai unor şcoli de partid, cea mai vestită fiind Academia „Ştefan Gheorghiu”.
Să reamintim câţiva dintre aceştia: Nicu Ceauşescu, fiul familiei dictatoriale comuniste, Silviu Curticeanu, şeful de Cabinet al lui Nicolae Ceauşescu, Gogu Rădulescu şi Leonte Răutu, considerat „dictatorul culturii române”, Florian Dănălache, caracterizat ca fiind un om „servil cu cei de sus, bădăran cu cei de jos” – miniştri, Ion Pas, preşedinte al Radiodifuziunii, membru C.C. al P.M.R., Carolică Vasile şi Vasile Potop, foşti prim-secretari P.C.R. ai judeţului Buzău, Maria Lazăr, vicepreşedinte al M.A.N., membru al C.C. al P.C.R., Stela Chioveanu, fostă tipografă, membru supleant al C.C. al P.C.R. ş.a.
Candidaţi „paraşutaţi” pe listele elctorale
Încă de la începuturile sale, listele electorale au fost completate, de regulă, pe locuri eligibile, cu candidaţi parlamentabili de prin alte zone ale ţării, unii neavând vreo tangenţă cu judeţele Buzău şi Slam Râmnic, decât din punct de vedere politic sau al afacerilor pe care le aveau cu unii potentaţi locali. Dintre cei „paraşutaţi” de la centru, menţionăm doar câţiva: Nicolae Iorga (ales deputat, de pe prima poziţie, pe lista Uniunii Naţionale – filiala Rm Sărat, la alegerile din 1 iunie 1931), Tudor Mohora (Preşedintele Partidului Socialist, ales deputat în anul 1992), Dan Nicolae Gheorghe Ceauşescu (deputat pe listele Covenţiei Democrate, în 1996), Triţă Făniţă, numit şi „baronul cerealelor” (ales senator P.S.D., în anul 2000), Carmen Ileana Moldovan, Eugen Orlando Teodorovici şi Eugen Nicolicea (parlamentari P.S.D.), Adrian George Scutaru, de obârşie din Focşani (ales deputat din partea P.N.L., la alegerile din 2004, 2008 şi 2012), Mihail Bălănescu (senator, o perioadă şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene P.N.L. Buzău) etc.
Parlamentari „postdecembrişti” din judeţul Buzău
Începând cu primele alegeri libere, din 20 mai 1990, unii deputaţi şi senatori aleşi în Parlamentul României, de către electoratului buzoian, au ocupat funcţii importante în cel mai înalt for legislativ al ţării, precum şi în Executiv.
Dintre aceştia menţionăm pe câţiva: Ovidiu Cameliu Petrescu, secretar şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, secretar al Biroului Camerei Deputaţilor şi vice prim-ministru în Cabinetul Mihai Tudose, Dumitru Pâslaru, ministru secretar de stat la Cultură, ambasador al României în Algeria, dr. Ion Vasile, ambasador al României în Republica Ecuador, prefect al judeţului Buzău, Cezar Florin Preda, vicelider de grup parlamentar şi secretar al Comisiei de supraveghere şi control al S.R.I., Ionel Nicuşor Olteanu, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Lucian Romaşcanu, senator, preşedinte al Comisiei de cultură, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, în guvernul condus de Mihai Tudose ş.a.
„Huliţi” ori controversaţi, reprezentanţii clasei politice din judeţul Buzău în Parlamentul României pot fi cunoscuţi mai bine, cu bunele şi relele lor, în dicţionarul „Parlamentarii de la Curbura Carpaţilor (1831-2020)”, semnat de istoricul Relu Stoica şi prezentat de foştii deputaţi Ovidiu Cameliu Petrescu şi Costache Mircea, joi, de la orele 11,00, la Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu”.