A trecut încă un an fără o sentinţă în dosarul „Orizont“, în care fostul primar al Buzăului este judecat pentru abuz în serviciu, fiind acuzat de trecerea ilegală, din domeniul public al statului în cel privat, a terenului pe care a fost construit un cartier de vile la ieşirea din municipiu. La ultimul termen, completul de judecată a decis amânarea procesului până pe 26 ianuarie 2018. De această dată, amânarea s-a făcut la cererea procurorului de şedinţă, în vederea studierii obiecţiunilor depuse la raportul de expertiză evaluare bunuri imobile.
Această expertiză este, de fapt, cea care ţine pe loc procesul de mai bine de un an şi jumătate, la dosarul cauzei fiind formulate ba obiecţiuni, ba aduse noi înscrisuri, care au necesitat reaudierea experţilor evaluatori. Au fost date astfel peste cap toate calculele care dădeau ca sigură o primă sentinţă pentru fostul primar al Buzăului, Constantin Boşcodeală, în dosarul „Orizont“, la începutul acestui an. În luna decembrie 2016 a ajuns la dosar şi ultimul document necesar pentru pronunţarea pe fond a cauzei, document aşteptat încă din primăvara anului trecut. Este vorba despre raportul de expertiză evaluare bunuri imobile, care a fost depus la data de 6 decembrie. De atunci, procesul merge din amânare în amânare, iar un final pe fond este greu de anticipat. Deja, cauza este de mai bine de trei ani şi jumătate pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, iar interesul unora dintre părţi este să lungească procesul cât mai mult astfel încât şi o soluţie definitivă să vină cât mai târziu.
Reamintim că fostul primar al Buzăului Constantin Boşcodeală, a fost condamnat definitiv în martie, anul trecut, la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere şi un termen de încercare de cinci ani în dosarul „Gloria“. O nouă condamnare l-ar putea trimite la închisoare pe fostul primar Boşcodeală, aşa că intenţia este ca decizia în cel de-al treilea dosar să vină abia după ce trec trei ani cu suspedare. Instanţa de fond l-a condamnat pe Constantin Boşcodeală pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi l-a achitat pentru cea de-a treia infracţiune pentru care a fost trimis în judecată de DNA, acesta primind o pedeapsă de patru ani, respectiv trei ani, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu. Pedepsele au fost contopite, alegându-se pedeapsa cea mai mare, de patru ani, la care s-a adăugat un spor de un an, rezultând, în final, o pedeapsă cu închisoarea de cinci ani. În vara lui 2013, primarul municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a fost trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. În rechizitoriu se preciza că, în perioada 2002-2008, edilul ar fi acordat ilegal societăţii care deţinea echipa de fotbal Gloria Buzău suma de cinci milioane de lei, din bugetul local, şi că a asigurat folosinţa gratuită a complexului sportiv, încălcând prevederile legislaţiei în vigoare. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpatului, 7 terenuri şi 5 imobile, printre care şi o vilă la Năvodari şi două autoturisme de lux.
În dosarul „Orizont“, procurorii DNA cer pedeapsa maximă prevăzută de Codul Penal pentru fapta pentru care Boşcodeală a fost trimis în judecată, respectiv 7 ani de puşcărie. Fostul primar a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, pe 30 mai 2014, sub acuzaţia de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, într-un dosar ce vizează trecerea ilegală a unei teren de la ieşire din municipiul Buzău spre Mărăcineni, din domeniul public al statului în cel privat. În acelaşi dosar a mai fost trimisă în judecată Viorica Stana, care la data faptelor era director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău, precum şi Trandafir Nicolae, care la acea dată era director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău, cei doi fiind acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Conform rechizitoriului, cei trei, în calităţile menţionate, „prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar“, au făcut posibilă trecerea unei suprafeţe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni.
Procurorii DNA au început ancheta după ce moştenitorii terenului fostei moşii Mărăcineni au văzut că pe suprafaţa revendicată a apărut un cartier de vile. Terenul în discuţie face parte dintr-un lot mai mare, de 100 de hectare, revendicat de Alexandru Popovici, domiciliat în Hanovra-Germania, şi de Daniela Ruxandra Lendiel, din Bucureşti. Cei doi moştenitori l-au împuternicit pe Dănuţ Tiglea să le reprezinte „orice interes, de orice natură, în vederea retrocedării, reconstituirii, redobândirii, atribuirii şi punerii în posesie, emiterii titlului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 100 (una suta) hectare, situate pe teritoriul municipiului Buzău şi al comunei Mărăcineni”. Iniţial, Popovici a împuternicit o altă persoană să-i reprezinte interesele încă din 2000, iar Lendiel făcuse acelaşi lucru din 2002.
Moştenitorii au prezentat în instanţă hărţi de la Arhivele Statului, cu amplasamentele exacte, însă fosta administraţie locală a susţinut că documentele sunt false, deşi erau ştampilate cu însemnele celor de la Arhivele Statului.
Astfel, prejudiciile de zeci de mii de euro create în urma ingineriei cu terenurile neretrocedate i-au adus edilului-şef o nouă trimitere în judecată: dosarul Orizont în care Boşcodeală are calitate de învinuit alături de Nicolae Trandafir şi Viorica Stana. Cei doi sunt nimeni alţii decât fostul şef al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Buzău, respectiv fostul şef al Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău, în funcţie la momentul transferului de terenuri.
„Fericiți ce prigoniți pentru dreptate că a lor este împărăția cerurilor” a spus Iisus Hristos cu două milenii în urmă. Cu toate că a fi judecător înseamnă să treci prin multe obstacole și e de presupus că se studiază cum să se facă pentru a termina un proces mai repede, totuși judecătorii de azi nu fac față numărului mare de dosare de judecată de aceea e foarte greu în ziua de azi să se facă dreptate. Se moare cu dreptatea în mână. După mine, simplu cetățean, terenurile trebuie restituite celor care le-au avut. Punct. S-a făcut un cartier pe ele, foarte bine. Locatarii au cumpărat apartamentele nu și pământul. Fiecărui cetățean proprietar de pământ în zonă să i se plătească pământul , că doar n-o să ne apucăm să dărămâm un cartier. Cât despre „frumusețea”lui mai e mult de vorbit. Dar asta-i „boală”națională…Abuzul și celelalte nu au legătură cu dreptatea proprietarilor.
Cu Gloria, a satisfăcut voința cetățenilor. Nu poate fi o problemă. Să nu fie fonduri achitate cu sume „umflate”.
Cu cartierul construit, e o mândrie a municipiului nostru. Se vor mai construi și va fi ok. Dacă nu s-au produs prejudicii, e ok. Și-așa în prezent se fac eforturi pentu lucrări de înfrumusețare a orașului. Actuala conducere a Primăriei face lucruri deosebit de moderne ce n-au fost până acum. Baftă și mult succes! Boșcodeală n-a refuzat peste nimeni, a trebuit să joace cu pas. Asta e politica.
Iată cât de penibili sunt contestatarii modificării (fărăde)legilor (in)justiției române. Se mânăresc, se măsluiesc și se tergiversează procesele după bunul plac al așa zișilor magistrați independenți, fără nici o responsabilitate legală.