Care sunt aleşii locali buzoieni pe care legile lui Florin Iordache îi curăţă de incompatibilităţi şi conflicte de interese

Proiectul celebrului Florin Iordache de la PSD, zis ,,Altă întrebare”, de modificare a legii ANI ar putea avea efecte ­de­vastatoare asupra cazuisticii Agenţiei Naţionale de Integritate, avertizează instituţia într-un răspuns pentru ,,România Curată”. Practic, toate cazurile ANI – acolo unde nu s-a ajuns deja la sentinţe definitive sau la aplicarea de sancţiuni – ar putea fi anulate. Este vorba ­des­pre 675 de cazuri de parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri.

Ce modificări au adoptat deputaţii

Proiectul Iordache de ­mo­dificare a legii ANI – mai exact a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor ­pu­blice, pentru modificarea şi completarea legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate – intră săptămâna aceasta în dezbaterea Senatului, care este cameră decizională. Proiectul a fost adoptat luni, 11 decembrie, de Camera Deputaţilor şi modifică articolul 25 al legii 176/2010. În plus, introduce un articol nou, 25 indice 1.

Iată cum arată forma actuală art. 25 Legea 176/2010: ,,(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la în­cetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.

Forma propusă a aceluiaşi articol sună în felul următor: ,,(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori stare de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destiturii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate. Dacă persoana a ocupat o funcţie elibigilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate”.

După articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 251, cu următorul cuprins: ,,Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007–2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”.

Care sunt efectele acestor amendamente

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, cele două ­modi­ficări aruncă în aer tot ce a făcut agenţia de la înfiinţare până acum. Într-un răspuns pentru ,,România Curată“, ANI explică care sunt efectele celor două articole noi: ,,Propunerea legislativă va avea efect dimi­nuarea până la eliminare a sancţiunilor ce decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor în aşa fel încât: persoana în cauză să poată ocupa aceeaşi funcţie care a generat starea de incompatibilitate ori conflictul de interese, precum şi orice altă funcţie, aceasta fiind posibil prin încetarea interdicţiilor, fiind încălcat astfel principiul neretroactivităţii deciziilor Curţii Constituţionale şi ale legii civile; destituirea să poate să fie realizată numai din demnitatea publică în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate; posibilitatea de rotire în funcţiile publice a persoanelor care au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor sau conflictului de interese, contrar dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 418/2014”, se arată în răspunsul ANI.

Agenţia explică prin trei exemple efectele celor două modificări:

,,Exemplul 1: O persoană, care a încălcat regimul conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor în exercitarea calităţii de consilier judeţean sau ministru şi care la momentul rămânerii definitive a raportului de evaluare nu mai deţine o funcţie publică, ar putea candida pentru un mandat de parlamentar sau primar pentru că în această situaţie nu ar mai exista nicio interdicţie. Consilierul judetean X se afla în stare de incompatibilitate în perioada 1 ianuarie – 30 martie 2018. La data de 1 aprilie 2018, ANI se autosesizează si demarează procedura de evaluare. Patru luni mai târziu, la 1 iulie 2018, ANI finalizează raportul de evaluare. în termenul prevazut de lege de 15 zile, persoana X atacă la instanţă raportul ANI. Dosarul parcurge toate fazele procesuale într-un termen (mediu) de 18 de luni, astfel încât starea de incompatibilitate rămâne definitivă conform unei decizii a instanţei de judecată undeva spre sfârşitul lunii ianuarie 2020. Conform legii, pe lânga sancţiunea disciplinară de revocare a mandatului se aplică şi perioada de interdicţie de 3 ani, ceea ce presupune că persoana X nu mai poate ocupa nicio altă funcţie publică în intervalul ianuarie 2020 – ianuarie 2023. Doar că, în ipoteza în care persoana X doreşte să candideze la alegerile pentru funcţia de primar sau parlament, o poate face întrucât acea interdicţie operează doar pentru funcţia de consilier judeţean.

Exemplul 2: O persoană care a încălcat regimul incompatibilităţilor în exercitarea calităţii de primar şi, până la finalizarea procesului de pe rolul instanţei de judecată, finalizează mandatul de primar şi, între timp, devine parlamentar, nu va mai opera încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului de parlamentar pentru motiv de incompatibilitate deoarece textul propus limitează încetarea mandatului exclusiv pentru funcţia din care a fost săvârşită fapta de incompatibilitate. Primarul Y se afla în stare de incompatibilitate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018. La data de 1 august 2018, ANI se autosesizează şi demarează procedura de evaluare. Patru luni mai târziu, la 1 noiembrie 2018, ANI finalizează raportul de evaluare. în termenul prevazut de lege de 15 zile, persoana Y atacă la instanţă raportul ANI. Dosarul parcurge toate fazele procesuale într-un termen (mediu) de 18 de luni, astfel încât starea de incompatibilitate rămâne definitivă conform unei decizii a instanţei de judecată undeva spre sfârşitul lunii mai 2020. În ipoteza în care anterior acestei date, persoana Y ar obţine un mandat de parlamentar / ministru, mandatul acesteia nu ar mai putea fi revocat întrucât Y nu mai ocupă funcţia în care a fost gasit incompatibil.

Exemplul 3: Un primar care a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor poate ocupa oricare altă funcţie sau demnitate publică dacă de la încetarea mandatului de primar ca urmare a alegerilor şi până la rămânerea definitivă a raportului de evaluare au trecut mai mult de 3 ani, situaţie care se întâlneşte frecvent în practică în cazul rapoartelor contestate în instanţă. Primarul Z se afla în stare de incompatibilitate în perioada 1 ianuarie – 30 mai 2020. La data de 15 iunie 2020, Z obţine un nou mandat de primar (2020-2024). în data de 1 octombrie 2020, ANI este sesizată cu privire la o potenţiala stare de incompatibilitate şi demarează procedura de evaluare. şase luni mai târziu, la data de 1 martie 2021, ANI finalizează dosarul, iar persoana X atacă în termenul prevăzut de lege de 15 zile raportul la instanţă. Dosarul parcurge toate fazele procesuale într-un termen de 30 de luni (maximal) astfel încât starea de incompatibilitate rămâne definitivă conform unei decizii a instanţei de judecată la 15 septembrie 2023. Întrucât de la data încetării mandatului de primar ca urmare a alegerilor (15 iunie 2020) şi până la rămânerea definitivă a deciziei instanţei (15 septembrie 2023) au trecut mai mult de 3 ani, Z poate ocupa în continuare funcţia de primar”, sunt situaţiile exemplificate de ANI în răspunul pentru România Curată.

 De ce sunt neconstituţionale modificările propuse

,,Prin proiectul de act normativ, se propune: ca interdicţiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de A.N.I. să înceteze de drept. În acest fel sunt lipsite de efecte actele emise de Agenţia Naţională de Integritate şi hotărârile definitive şi irevocabile ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, situaţie care echivalează cu aplicarea retroactivă a unor texte legale, aspect care contravine prevederilor constitu­ţionale; ca o persoană cu privire la care s-a constatat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate în exercitarea unei funcţii eligibile să nu mai poată ocupa aceeaşi funcţie în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate, putând astfel ocupa orice altă funcţie publică, fiind generat fenomentul de rotire în funcţiile publice; ca în situaţia în care persoana respectivă a ocupat o funcţie eligibilă, să nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate; este înlăturată interdicţia prevăzută de art. 25 din Legea nr. 176/2010 pentru persoanele care la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică”, susţine Agenţia Naţională de Integritate.

Cine sunt potenţialii beneficiari

,,Modificările preconizate prin adoptarea amendamentelor la Legea nr. 176/2010 pot afecta aplicarea sancţiunilor în toate cazurile finalizate de ANI şi anume cele nedefi­nitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate), cât şi cele definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare. Cu referire la funcţiile elective, precizăm faptul că modificarea legislativă poate afecta aplicarea sancţiunilor într-un număr de 675 de dosare privind parlamentari şi aleşi locali (foşti sau actuali), astfel: 597 cazuri nedefinitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate); 78 cazuri definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare.

Astfel, cu referire la cazurile sus-menţionate: 597 de cazuri de incompatibilitate şi conflict de interese administrativ privind parlamentari şi aleşi locali se află pe rolul instanţelor de judecată, sunt suspendate, se află în termenul legal de contestare a raportului de ­eva­luare al ANI sau în termenul legal de recurare a deciziei instanţei de fond, după cum urmează: 398 cazuri de incompatibilitate (13 parlamentari, 2 preşedinţi şi vicepreşedinti consilii judeţene, 156 primari, 133 viceprimari, 8 consilieri judeţeni, 85 consilieri locali şi 1 consilier general); 199 cazuri de conflict de interese administrativ (24 parlamentari, 2 preşedinţi şi vicepreşedinti consilii judeţene, 80 primari, 20 viceprimari, 3 consilieri judeţeni, 70 consilieri locali).

Pentru 78 de cazuri de incompatibilitate şi conflict de interese administrativ privind parlamentari şi aleşi locali, definitiv şi irevocabil câştigate de ANI, urmează a fi aplicate sancţiunile disciplinare, astfel: 56 cazuri de incompatibilitate (2 parlamentari, 14 primari, 21 viceprimari, 4 consilieri judeţeni şi 15 consilieri locali); 22 cazuri de conflict de interese administrativ (3 parlamentari, 5 primari, 3 viceprimari, 1 consilier judeţean şi 10 consilieri locali)”, se arată în răspunsul ANI.

Vezi pe AICI listele cu potenţialii beneficiari ai amendamentelor Iordache. Este vorba de parlamentarii şi aleşii locali care au pe rolul instanţelor de judecată, în diferite stadii, dosare privind existenţa unor situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese, precum şi cei ale căror dosare au rămas definitive, pentru care încă nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

Care sunt beneficiarii din judeţul Buzău
Conform listei în tocmite de Agenţia Naţională de Integritate, un număr de nouă aleşi locali din judeţul Buzău vor beneficia de clemenţa modificărilor aduse de ,,comisia Iordache”
1. Ilie Nicolae, ex-primar Cochirleanca;
2. Valeriu Vişoiu, primar Săhăteni;
3. Nicolae Curelea-Nedelcu, primar Calvini
4. Fătu Andrei Sergiu, ex-primar Chiojdu, demis din funcţie în urma unei condamnări penale.
5. Bratu Marian, viceprimar Săhăteni;
6. Petrică-Daniel Muşat, viceprimar Ruşeţu;
7. Fănică Bârlă, fost viceprimar Buzău;
8. Daniela Zamfir, consilier local Vintilă Vodă.