Tendinţa anilor de după Revoluţie a fost păguboasă pentru bugetul de stat. Prin ieşiri anticipate la pensie şi disponibilizări masive, a scăzut necontrolat numărul celor care contribuiau la bugetul de pensii, pentru a susţine un număr tot mai mare de pensionari.
Datele din ultimii cinci ani arată însă că, încet şi sigur, raportul între cei care trăiesc din pensie şi cei care îi susţin prin cotizaţii la buget se reaşează. S-a ajuns acum ca datele să arate cea mai mică diferenţă între numărul de pensionari şi cel de angajaţi. Această situaţie se datorează creşterii numărului salariaţilor din România şi a scăderii uşoare a numărului pensionarilor. Astfel, raportul a ajuns relativ echilibrat.
Datele pe primul trimestru din 2017, raportate de Ministerul Muncii, arată că în acest moment raportul de 9 pensionari la 10 angajaţi este extrem de clar şi doar în 1998 s-au mai înregistrat astfel de parităţi. La 31 martie 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în România, numărul pensionarilor a ajuns la 5,234 milioane, în timp ce numărul salariaţilor din economie se ridica la 4,824 milioane de persoane, potrivit Ministerului Muncii. De aici se poate observa că un salariat contribuie lună de lună la bugetul asigurărilor sociale pentru a susţine 1,08 pensionari. În urmă cu cinci ani, raportul era de 1,27, adică patru salariaţi susţineau 5 pensionari.
În situaţia actuală s-a ajuns după ce, recunosc şi specialiştii, a fost în scădere continuă şi numărul de pensionari, din cauza ieşirilor naturale din sistem. Însă, aspectul este echilibrat şi de creşterea speranţei de viaţă.
Potrivit statisticilor, judeţul nostru nu poate însă onora nici jumătate din pensiile buzoienilor dacă foloseşte exclusiv contribuţia la fondul asigurărilor sociale de stat a salariaţilor şi a angajatorilor locali. La fiecare 100 lei pensie plătită unui buzoian, economia locală poate susţine doar puţin peste 40% din aceste plăţi, în timp ce diferenţa vine de la stat. Buzăul face parte dintr-un lot de aproape 20 de judeţe în care deficitul la pensii depăşeşte 50%, în condiţiile în care media naţională pe deficit este de 11,5%.
La sfârşitul lunii septembrie, pensia medie în judeţul nostru era undeva la 920 lei, iar numărul total de pensionari era de 109.528, ceea ce înseamnă că efortul financiar pentru plata pensiilor a fost de peste 102 milioane lei. În acelaşi timp, numărul asiguraţilor la nivelul judeţului se învârte în jurul a 84.000, iar salariul mediu de aproximativ 2000 lei.
Cea mai recentă statistică a Casei Naţionale de Pensii arată că suntem la coada clasamentului la nivel naţional şi pe penultimul loc la nivel regional din punct de vedere al raportului între contribuţiile efective la fondul asigurărilor sociale de stat şi pensiile totale plătite.
Cel mai bine la acest capitol stă, aşa cum era de aşteptat, Constanţa, unde gradul de acoperire este de aproape 69,5%, urmează judeţul Tulcea – 60,6%, apoi, sub media regională (52,3%), vine Vrancea cu 49,4%, pe locul IV este Galaţiul cu 48,8%, iar pe V – Buzău cu grad de acoperire 43,4%. Brăila închide clasamentul regional cu 41,9%. Dacă luăm ca bază sumele efectiv virate la fondul asigurărilor sociale de stat, pe primul loc este Constanţa în cazul căreia contribuţia pe primele şase luni este de 627,8 milioane lei (pensii totale 903,6 milioane lei), dar pe locul doi urcă Galaţi cu 409,3 milioane lei (pensii totale – 838,9 milioane lei), urmat de Buzău – 262,5 milioane lei (604,7 milioane lei – pensii totale), Brăila – 193,3 milioane lei (460,7 milioane lei – pensii totale), Vrancea – 180,4 milioane lei (365,4 milioane lei – pensii totale) şi, Tulcea – 149,4 milioane lei (246,4 milioane lei – pensii totale), scrie obiectivbr.ro.
Potrivit aceloraşi date ale Casei Naţionale de Pensii, necesarul de plată a pensiilor la luna iunie 2017 era de 4,74 miliarde lei, raportat la o contribuţie efectivă la fondul de asigurări sociale de stat de 4,193 miliarde lei (rezultat din formula: fond total de salarii de 15,944 miliarde înmulţit cu 26,3% contribuţia cumulată angajator-angajat la fondul special). Rezultă, aşadar, un deficit de 11,5% sau altfel spus un grad de acoperire de 88,5%. Câte judeţe sunt peste această medie? În afară de capitală (Bucureşti grad de acoperire 232,2%) şi judeţele Ilfov – 232,5%, Timiş – 139,1%, Cluj – 116,5% şi Sibiu – 120,4%, doar Aradul mai reuşeşte această performanţă cu 91%. Aceeaşi statistică arată că Braşovul, de exemplu, reuşeşte să asigure resursele pentru acoperirea necesarului fondului lunar de pensii în proporţie de 85,4%, în timp ce Prahova, doar 60,8 %, iar Argeşul – 79%. Judeţele cu cel mai mic grad de acoperire sunt Caraş-Severin – 38,5%, Hunedoara – 37,1%, Mehedinţi – 33% şi Teleorman – 30,2%.