Buzoienii, deschizători de drumuri? Scutirea populaţiei de la plata apei meteorice ar putea deveni lege

   Senatorii şi deputaţii Partidului Naţional Liberal au elabo­rat un proiect de lege care prevede că populaţia nu va mai plăti, pe facturile de apă potabilă şi canalizare, costurile companiilor locale de apă cu evacuarea apelor meteorice sau pluviale, provenite din precipitaţii, aşa-numita “taxă pe apa de ploaie”, aceste costuri urmând să le fie facturate exclusiv primăriilor şi instituţiilor de stat. Astfel, proiectul elimină din contractele individuale de furnizare şi din convenţiile individuale de facturare obligativitatea clauzelor referitoare la modalitatea de determinare şi plată a cantităţilor de ape meteorice, păstrându-se doar obligativitatea clauzelor referitoare la apele uzate. „Apele meteorice se facturează exclusiv în sarcina autorităţilor publice locale şi a instituţiilor publice“, stipulează proiectul liberal.

   Totuşi, din document nu reiese clar dacă şi firmele vor fi scutite de această taxă. „Apa meteorică sau apa de ploaie se scurge pe stradă în reţelele de scurgere a apelor care aparţin localităţilor. Responsabilitatea ca aceste reţele de scurgere a apei pluviale să nu se intersecteze cu reţeaua de canalizare a operatorului regio­nal /local (de apă potabilă şi canalizare, n.r.) aparţine autorităţilor locale. Toate aceste reglementări locale demonstrează că serviciul de canalizare şi epurare a apelor meteorice este un serviciu distinct care trebuie plătit doar de către primării şi eventual de persoane juridice (agenţi economici)“, se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ. În acelaşi document se afirmă că apa meteorică nu este cuantificată în niciun fel şi că „nimeni nu ştie exact câtă apă de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casă“, ceea ce îi face pe iniţiatori să conchidă că „baza de impunere este ilegală, iar această taxă nu trebuie plătită de consumatorii casnici din România“.

    Ofensiva împotriva „taxei pe apa de ploaie“ are un susţinător la vârful Guvernului, în persoana vicepremierului social-democrat Marcel Ciolacu, deputat de Buzău şi preşedinte al organizaţiei judeţene PSD. El este, practic, cel care a pus piciorul în prag în disputa dintre municipaliatatea buzoiană şi operatorul regional de apă şi canalizare pe această temă, anunţând în premieră faptul că populaţia din municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat va fi scutită de această taxă, a fost redusă cu 30% pentru agenţi economici şi instituţii publice. De altfel, el a felicitat, în două rânduri, autorităţile care au pus umărul la luarea acestei decizii: “Buzoienii nu vor mai plăti facturi pentru apa meteorică! Îi felicit pe toţi cei care au participat şi au luat această decizie în şedinţa de azi (25 august a.c., n.r.) a Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară «Buzău 2008>. Tot prin hotărârea de astăzi (25 august a.c., n.r.), agenţii economici şi celelalte instituţii vor plăti tarife mai mici cu 30% pentru apa meteorică. Este o măsură foarte bună şi aşteptată de către cetăţeni, dar care va încuraja şi mediul de afaceri din judeţul nostru” (25 august) şi “Îi felicit pe colegii mei din Consiliul Local Municipal Buzău pentru votul clar pe care l-au dat astăzi pentru scăderea facturilor la apă. Este o măsură foarte bună, pe care am susţinut-o şi care, o dată devenită oficială, demonstrează preocuparea reală a autorităţilor locale de a veni în sprijinul cetăţenilor. Îmi doresc să avem în continuare astfel de decizii ce pot asigura buzoienilor o viaţă mai bună!” (12 octombrie).

   Pe de altă parte, directorul Companiei de Apă Buzău, Ionel Tescaru, a ameninţat, voalat, că o asemenea decizie ar putea determina operatorul regional de apă şi canalizare să nu se mai ocupe de întreţinerea gurilor de canalizare din Buzău şi Râmnicu Sărat, fapt care ar conduce la inundarea celor două municipii în cazul unor precipitaţii importante cantitativ.

   De-a lungul anilor, în Parlament au fost introduse mai multe iniţiative legislative simi­lare, de eliminare a “taxei pe apa de ploaie”, ultima oară în 2015, toate fiind respinse în cele din urmă la vot. Primăriile mai multor oraşe, precum Craiova, Ploieşti sau Rm. Vâlcea, au scutit în ultimii ani populaţia de la plata acestei taxe, iar în alte oraşe cetăţenii au declanşat petiţii pentru eliminarea ei.