Lucrările de consolidare a podului vechi de la Mărăcineni, peste râul Buzău, vor începe curând, după ce Ministerul Transporturilor a emis, marţi, autorizaţia de construire. Reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au şi o veste bună. „Săptămâna următoare încep lucrările. S-a emis autorizaţia de construire, urmează ordinul de începere a lucrărilor şi predarea amplasamentului. Vestea bună este că anul acesta nu va fi închisă circulaţia pe podul care va intra în reabilitare, ci abia anul viitor, când se va ajunge la calea de rulare“, ne-a declarat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Astfel, după aproape doi ani de aşteptare, lucrările de reabilitare a podului de la Mărăcineni, care leagă Capitala de Moldova, vor demara, în sfârşit. Autorizaţia de construire era singurul obstacol birocratic pentru startul investiţiei.
Lucrările vor dura aproximativ opt luni. Iniţial, circulaţia se va desfăşura pe ambele poduri, urmând ca pe final, când se va trece la refacerea căii de rulare, traficul dinspre Moldova să fie preluat de celălalt sens de mers al podului, de la Buzău catre Râmnicu Sărat. În toată această perioadă se vor reface structurile metalice şi vor fi consolidaţi stâlpii de beton. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 5 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul statului.
Podul rutier din comuna Mărăcineni, amplasat pe Drumul European 85, face legătura între Muntenia şi Moldova, iar închiderea parţială ar duce la declanşarea unui haos în trafic.
Porţiune din Drumul European 85, cea mai importantă conexiune rutieră între Muntenia şi Moldova, podul a fost avariat grav la inundaţiile din vara anului 2005 şi, în consecinţă, a fost parţial demolat şi reconstruit până în luna noiembrie a aceluiaşi an.
Pericol semnalizat cu balize
Două găuri apărute la începutul anului trecut în suprastructura podului pun, de atunci, zilnic în pericol traficul pe podul rutier din comuna Mărăcineni, pe direcţia de mers dinspre Rîmnicu Sărat spre municipiul Buzău. Prima gaură a fost semnalată în luna aprilie 2016, iar o lună mai târziu în carosabil apărea cea de-a doua gaură prin care se putea vedea cu uşurinţă apa râului Buzău. Acestea au fost primele semne care au arătat că podul de la Mărăcineni, vechi de aproape 70 de ani, este într-o stare avansată de degradare şi că trebuie luate măsuri de urgenţă. O echipă formată din reprezentanţii CNADNR Bucureşti şi din cei ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti s-a deplasat la Buzău. Primele măsuri luate în urma analizelor au fost amenajarea unor denivelări pentru reducerea vitezei pe pod la 10 kilometri, măsură luată tocmai din cauza stării avansate de degradare în care se află tablierul podului. S-au făcut ceva lucrări, însă degeaba. După niciun an, problemele au reapărut, şi chiar mai grave, fiind semnalizate cu balize. La sfârşitul lunii martie, o echipă a CNAIR a făcut o evaluare a stricăciunilor, s-au impus iar restricţii de tonaj şi de viteză, precum şi semnalizarea corespunzătoare a zonei cu probleme, în sensul în care cele două benzi de circulaţie nu mai pot fi folosite în integritalitatea lor.
În primăvară au mai fost turnate câteva plombe la rece, dar lucrările de amploare s-au lăsat aşteptate. În acest moment, din cauza fisurilor apărute pe podul de la Mărăcineni, circulaţia autovehiculelor este restricţionată la viteza la 10 km/h, începând cu km 115+100 până la km 114+500, pe sensul de mers dinspre Rm. Sărat spre Buzău şi pentru autovehiculele cu masa totală maxim admisă mai mare de 40 de tone. Restricţia a fost prelungită până la 31 decembrie 2017.
Stabilitatea infrastructurii podului, afectată
Podul de la Mărăcineni, care traversează râul Buzău, are o structură de metal, două benzi pe sens şi o lungime de 325 de metri. A fost construit de armata germană în 1932, iar ultima reparaţie importantă a fost realizată după inundaţiile din 2005.
Pe 7 mai 2005, o viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni peste râul Buzău, structura acestuia erodându-se din cauza exploatării de balast în zona pilonilor centrali, ducând la prăbuşirea sa şi ruperea legăturii rutiere între Muntenia şi Moldova timp de aproape jumătate de an, evenimentul fiind considerat cel mai important dezastru produs infrastructurii din ţara noastră. Torenţii viiturii înclinaseră unul dintre pilonii de susţinere şi l-au deplasat cu zece centimetri, iar două zile mai târziu a cedat şi al doilea pilon şi podul s-a frânt. Pe 11 mai, în jurul orei 18,30, o porţiune de 50 de metri din podul metalic s-a prăbuşit în albia râului.
Încă din 9 mai, traficul rutier între Bucureşti şi Moldova a fost blocat, iar singura soluţie temporară a fost construcţia unei punţi provizorii. La 11 mai, militarii Batalionului 3 Geniu Mărăcineni au început construirea a trei poduri cu picioare scurte, la aproximativ un kilometru în amonte de podul distrus. Pe 20 mai, avea să fie terminat primul pod provizoriu, destinat circulaţiei pietonale şi a vehiculelor de intervenţie. În următoarele zece zile au fost realizate celelalte două poduri, unul pentru autoturisme, iar celălalt pentru pietoni şi biciclişti.
O nouă viitură, care a mărit debitul râului Buzău la peste 600 de metri cubi pe secundă, a distrus, pe 13 iunie, unul dintre cele trei poduri militare şi le-a avariat pe celelalte două. A fost necesară o nouă deviere a traficului, pe o rută de 30 de kilometri prin Berca. Pe 14 august 2005, traficul pe podurile provizorii de la Mărăcineni a fost din nou închis, după ce debitul apei a urcat la 800 de metri cubi pe secundă. Viitura a distrus primul pod, a trecut peste al doilea, însă, cel mai grav a fost că a afectat şi lucrările de refacere a podului principal, provocând pagube de peste trei miliarde lei vechi. Mai multe utilaje au fost luate de ape. La 29 octombrie, podul a fost redeschis fără fast, după ce preşedintele de la acea oră, Traian Băsescu, a descins în mai multe rânduri la lucrările de consolidare a podului, uneori chiar şi în zile consecutive.