Împroprietărirea, de către Primăria Buzău, a afaceriştilor Ion Leu şi Anton Constantin, cunoscut ca „Toni Bocioacă“, cu 100.000 de metri pătraţi de teren (zece hectare) pe care ar fi trebuit construite locuinţe ANL, la schimb pentru cei 9.000 metri pătraţi aferenţi bretelei ce face legătura între şoseaua de centură a municipiului Buzău şi Drumul Naţional 10 Buzău-Braşov, a fost luată la bani mărunţi de procurorii DNA Bucureşti.
La începutul acestei săptămâni, doi consilieri municipali din actula Opoziţie au fost audiaţi într-un dosar privind votul dat la o hotărâre a miniparlamentului buzoian în 2013, prin care cei doi, cumpărători de drepturi litigioase, de altfel, şi nu proprietari sau moştenitori de drept, au primit în compensaţie de la Primăria Buzău o suprafaţă de teren peste zece ori mai mare decât li s-ar fi cuvenit.
Potrivit Campus Tv, la începutul acestei săptămâni, consilierul local Constantin Ionescu, reprimit recent în PNL, şi Silviu Roşioru, de la PSRo, în trecut reprezentant al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, au dat explicaţii în faţa procurorilor anticorupţie despre schimbul dubios de terenuri din 2013, făcut în baza unei decizii luate în cadrul Consiliului Local Muncipal.
Anchetatorii vor să afle dacă la mijloc au existat influenţe din partea Executivului Primăriei, astfel încât aleşii să fie determinaţi să voteze pro sau contra proiectului de hotărâre şi dacă schimbul s-a făcut cu girul direct al primarului Buzăului, Constantin Boşcodeală.
Schimb dezavantajos sesizat de Curtea de Conturi
De altfel, în urma unui control efectuat ulterior, reprezentanţii Camerei de Conturi au stabilit că punerea în posesie ar fi prejudiciat bugetul local cu aproape 3 milioane de euro.
„Entitatea a retrocedat suprafaţa de 9.816,47 m.p. teren, deşi o parte din aceste terenuri respectiv 5.516,7 mp, era ocupată cu lucrări de utilitate publică (şoseaua de centură, pasaj rutier DN2E85 şi parcare publică). Ulterior, conducerea UATM Buzău a acceptat efectuarea unui schimb de terenuri în condiţii dezavantajoase pentru instituţie, ceea ce a condus la producerea unui prejudiciu entităţii auditate“, se precizează în raportul Camerei de Conturi Buzău. Prejudiciul creat ar fi fost de 12.376.000 lei, adică aproximativ 2,8 milioane euro.
Reamintim că, în anul 2009, în urma unui scandal monstru lăsat cu blocarea, de către cei doi afacerişti, a bretelei de la Fabrica de Bere, ce face legătura dintre DN10 şi DN2-E85, Primăria Buzău a retrocedat suprafaţa de 9.816,47 m.p. teren, deşi o parte din acesta, respectiv 5.516,47 mp, era ocupată cu lucrări de utilitate publică (şoseaua de centură, pasaj rutier DN2-E85 şi parcare publică). Ulterior, conducerea Primăriei Buzău a acceptat efectuarea unui schimb de terenuri în condiţii dezavantajoase pentru instituţie, ceea ce a condus la producerea unui prejudiciu entităţii auditate. Auditorii Camerei de Conturi Buzău spun că, astfel, s-au încălcat prevederile legale în ceea ce priveşte administrarea patrimoniului unităţilor administrativ teritoriale.
Ulterior, conducerea unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Buzău a acceptat efectuarea unui schimb de terenuri în condiţii dezavantajoase pentru instituţie, ceea ce a condus la producerea unui prejudiciu estimat la 9.669.000 lei (echivalentul a 2.199.000 euro), pentru care s-au calculat dobânzi – şi acestea doar pentru perioada martie 2013-iunie 2014 -, în sumă de 2.707.000 lei.
„Punerea în posesie s-a făcut cu încălcarea prevederilor din Sentinţa civilă nr. 231/2008 a Tribunalului Buzău, modificată în parte prin Decizia Curţii de Apel Ploieşti nr. 146/2008, prin care se stabilea ca retrocedarea să se facă în natură, dar pe suprafeţe de teren libere, precum şi în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2013 la nivelul judeţului Buzău, art.10, alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ceea ce nu este cazul în situaţia prezentată“, se precizează în raportul de control al Camerei de Conturi.
Mai grav este, mai spun auditorii financiari, că deciziile luate, precum şi documentele întocmite în cadrul acestui schimb de terenuri, nu au fost supuse controlului financiar preventiv şi nici auditului intern, aşa cum prevede art. 24 (1) din Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, fiind semnate numai de primar.
Având în vedere valoare prejudiciului estimat, Curtea de Conturi a sesizat DNA, raportul fiind transmis la începutul anului trecut.
Raport de schimb de 10,71 la 1
În anul 2008, instanţa a restituit, în natură, celor doi proprietari, un teren aflat în vecinătatea Fabricii de Bere. Chiar dacă pe suprafaţa respectivă fuseseră construite, între timp, un drum, o bretea a şoselei de centură şi o parcare, magistraţii hotărâseră refacerea dreptului de proprietate chiar pe acel amplasament. Proprietarii nu-şi doreau neapărat terenul pe care se aflau obiective publice, dar pentru că pe acel teren era calea de acces către Fabrica de Bere, au sperat că vor obţine de la această companie o sumă uriaşă de bani. Iniţial, s-a vehiculat suma de şase milioane de euro, pentru ca, mai apoi, să se ajungă la două milioane de euro. Dar, încă de la acel moment, reprezentanţii Fabricii de Bere, unul dintre cei mai noi investitori străini din judeţ, au declarat că nu sunt dispuşi să facă astfel de negocieri, pentru că atunci când au început investiţia de la Buzău, autorităţile le-au garantat accesul pe căile publice. Cei doi afacerişti au forţat însă nota şi au obţinut, la schimb, de la municiplaitate, o suprafaţă de zece ori mai mare decât le dăduseră judecătorii. Câţiva ani mai târziu s-a bătut şi palma pentru schimbul de terenuri.
Primăria Buzău a cerut, în prima şedinţă de Consiliu Local din 2013, acordul consilierilor pentru perfectarea schimbului cu proprietarii terenului pe care s-a construit breteaua de acces către Fabrica de Bere. Pentru acest teren, proprietarii au solicitat un altul, care să fie de aceeaşi valoare, municipiul Buzău predând, în schimbul a cinci terenuri câştigate de proprietari în instanţă, altele, proprietate privată a municipiului, situate în tarlaua 19, limitrofă DN 10, la ieşirea din municipiu către Verneşti. Comisia a stabilit ca schimbul de terenuri să se realizeze prin aplicarea unui raport de schimb de 10,71 la 1, iar suprafaţa cedată în schimb din tarlaua 19 să fie de 105.436 mp, mult mai mare decât suprafaţa restituită în natură de instanţă, lângă Fabrica de Bere, proprietarilor.
Cei doi afacerişti urmau să plătească o diferenţă de preţ de doar 3.948 euro, pe care soţii Ion şi Georgeta Leu, respectiv soţii Anton şi Valerica Constantin, să o achite anterior perfectării contractului de schimb, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua efectuării plăţii.
Cine a votat pentru perfectarea schimbului de terenuri
În intervenţia avută în şedinţa de Consiliu Local, consilierul PDL Ciprian Ene a cerut, atunci, conducerii Primăriei, să nu cedeze şantajului proprietarilor şi a solicitat amânarea votului pentru proiectul de hotărâre care aviza perfectarea schimbului, solicitând, totodată, explicaţii vizavi de alegerea expertizei şi a anunţat că, în caz contrar, reprezentanţii Partidului Democrat Liberal vor da vot negativ proiectului de hotărâre. Ceea ce s-a şi întâmplat. Oficialii Primăriei au refuzat o amânare, pe motiv că o nouă negociere nu mai poate fi posibilă cu cele două familii, care au acestea ameninţând cu executarea silită. Proiectul de hotărâre a trecut, cu votul consilierilor USL şi PP-DD.
Însă, reprezentanţii Primăriei au minţit atunci când au spus consilierilor locali că votul nu mai poate suferi amânare pentru că există o sentinţă executorie în privinţa schimbului de terenuri negociat cu afaceriştii Anton Constantin şi Ion Leu. În baza acestei asigurări, consilierii care formau majoritatea politică în Consiliul Local Municipal au votat favorabil, împreună cu cei ai Partidului Poporului-Dan Diaconescu, proiectul de hotărâre care permite Primăriei să încheie tranzacţia cu cei doi afacerişti locali.
Preşedintele de atunci al organizaţiei municipale a PDL Buzău, ex-consilierul local Ciprian Ene, în prezent judecător-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a precizat, ulterior, într-o conferinţă de presă, că a purtat discuţii cu funcţionari ai Primăriei şi că a aflat că aceştia au primit ordin să se ocupe de documentele necesare tranzacţiei. El a mai spus că, de fapt, exista doar o sentinţă referitoare strict la împroprietărire, şi nu una executorie de drept.