Aproape complet neglijat de producătorii buzoieni, turismul vinicol este foarte căutat în afara ţării. De ce turismul vinicol nu se practică şi la Buzău decât în mică măsură şi, de ce această aparentă lipsă de interes din partea celor care deţin crame sunt aspecte care au răspuns, pe parcursul intervenţiilor lor, oaspeţii francezi care au participat la lucrările conferinţei din cadrul proiectului ,,Întâlnirile franco-române pe tema turismului viticol şi a amenajării teritoriului”: Sylvie Jolly, expert dezvoltarea teritoriilor pentru turism, Michel Monsauret, ataşat cooperare educativă IFR, Denis Thomas, proprietar francez al unei crame. De asemnea, din partea franceză au fost prezenţi şi invitaţi ai Centrului Cultural Francofon, doamna şi domnul Duranteau, parteneri ai prezentatorului emisiunii Teleshoping pe TF1 Gerard Baud, care au oferit participanţilor câteva produse de patiserie şi alte produse din Franţa, în a căror pregătire se utilizează şi vinul.
Printre problemele identificate au fost: insuficienţa spaţiilor destinate degustării în podgoriile buzoiene, locurile de cazare, ca şi inexistente, cel puţin la nivel de promovare, pentru că promovarea pe site-urile de prezentare ale producătorilor autohtoni este destul de slabă. Nici autorităţile locale nu sprijină îndeajuns iniţiativele. ,,Autorităţile judeţene ar trebui să pună indicatoare, panouri cu Drumul vinului sau cu numele cramelor“, spune Alina Iancu, fondator ReVino.ro, participantă la lucrările acestei întâlniri franco-buzoiene. Întâlnirea de săptămâna trecută a fost un prim pas în remedierea acestei situaţii. Timp de trei ani, Alina Iancu a colindat cramele şi podgoriile pentru a realiza o hartă a lor şi, în acest fel, de a-i promova pe deţinătorii de crame şi de a le da un impuls pentru dezvoltarea turismului. Din păcate, această hartă a fost mai solicitată în străinătate decât în ţară, spune autoarea. „Am identificat 35 de crame, dintre care doar 17 fac turism viticol. Harta viticolă pe care am lansat-o în format print anul acesta, a fost preluată de publicaţii din afara ţării şi am fost sunată din SUA şi Europa şi mi-au spus că vor să vină şi să le fac trasee…“, a mai spus Alina Iancu . Pe de altă parte, oaspeţii francezi au vorbit şi despre necesitatea unirii forţelor, în zonele viticole, din partea producătorilor, pentru relizarea unor trasee turistice atractive.
Turismul vinicol înseamnă şi alte ingredinete care fac atractivă destinaţia. Spre exemplu, Alina Iancu vorbeşte despre faptul că nu sunt promovate suficient produsele autohtone, care ar putea să facă parte din turismul vinicol. „Doar o parte dintre crame adoptă prezentarea produselor locale. Sunt mezeluri şi brânzeturi în Buzău şi, cu toate acestea, sunt crame în Buzău care cumpără de la superamarket preparatele pe care le prezintă turiştilor. Turismul viticol în România înseamnă vizite ghidate la cramă, prezentarea procesului tehnologic, degustări de vinuri şi sunt foarte multe solicitări, ale oamenilor din marile oraşe care doresc să se bucure de natură. În Buzău avem crame care fac turism viticol în zona dintre Săhăteni şi Finţeşti, Domeniile Franco-Române, Domeniile Săhăteni, Domeniile Blaga, Domeniile Aurelia Vişinescu şi Crama LacertA“, a precizat Alina Iancu. Parteneri în acest proiect au fost Consiliul Judeţean Buzău, IŞJ Buzău, Centrul Cultural Francofon Buzău şi Centrul Judeţean de Cultură şi Artă.