*Pe 14 octombrie aceştia ar trebui să îşi aleagă şi reprezentanţii în Camerele Agricole Judeţene
2012 ar putea intra în istoria postdecembristă drept anul în care românii au fost chemaţi la vot de nu mai puţin de cinci ori, pentru tot atâtea cauze diferite.
*Pe 14 octombrie aceştia ar trebui să îşi aleagă şi reprezentanţii în Camerele Agricole Judeţene
2012 ar putea intra în istoria postdecembristă drept anul în care românii au fost chemaţi la vot de nu mai puţin de cinci ori, pentru tot atâtea cauze diferite.
Pentru cetăţenii cu drept de vot, lista participării la urne începe cu alegerile locale, apoi continuă cu referendumul, urmat, în funcţie de rezultate, de alegeri prezidenţiale, şi apoi de alegerile parlamentare la termen. În schimb, pentru fermierii care au teren în proprietate şi alte categorii profesionale care fac agricultură lista „chemării” la datoria civică de a vota poate continua cu alegerea reprezentanţiilor în Camerele Agricole Judeţene. Noul exerciţiu electoral este „bătut în cuie” odată cu apariţia Legii 122 din 6 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, publicată în Monitorul Oficial 472/11 iulie 2012. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noii legii, reprezentanţii autorităţilor centrale şi locale vor avea un calendar stabilit deja pentru formarea noilor structuri, care prevăd inclusiv organizarea de alegeri pentru desemnarea celor care vor conduce camerele agricole la nivel central şi la nivel judeţean. Mai exact, în termen de 30 de zile va trebui să fie format Comitetul Naţional de Iniţiativă, care va stabili Comitetele Judeţene de Iniţiativă. De asemenea, listele electorale cu fermierii şi ceilalţi specialişti din agricultură vor trebui finalizate până pe 30 august, tot Comitetul Judeţean având drept sarcină organizarea alegerilor, care cel mai proibabil ar trebui să se deruleze pa data de 14 octombrie 2012.
Peste 28.000 de fermieri cu drept de vot
Formarea Camerelor Agricole este o „poveste veche” pentru agricultori, în anii trecuţi fiind avansate mai multe termene pentru derularea alegerilor, organizarea acestora fiind amânată succesiv, unul dintre cele mai vehiculate motive fiind lipsa banilor.
În judeţul nostru, în urmă cu mai bine de un, când se anunţa luna iulie drept termen de organizare a primelor alegeri pentru formarea Camerelor Agricole, se estima că la vot vor fi aşteptaţi peste 28.500 de fermieri buzoieni. Tot atunci fusese stabilit faptul că unităţile administrative buzoiene vor fi arondate unui număr de 15 sedii zonale. Astfel, membrii Comitetului Judeţean de Iniţiativă de la acea vreme stabiliseră arondarea comunelor pe cele 15 camere agricole din teritoriu, încercând să ţină cont de zonarea centrelor locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
Tot la acea vreme au apărut şi voci critice care susţineau că la stabilirea acestei zonări cu cele 15 sedii locale nu s-a ţinut cont de repartiţia actualelor centre ale Camerei Agricole Judeţene (CAJ) Buzău (fosta Consultanţă Agricolă-n.r.), structură aflată în subordinea Consiliului Judeţean.
Bugetarea noii structuri, incertă
În prezent, potrivit noii legi, demersurile pentru formarea Camerelor agricole vor fi reluate de la zero, prin formarea de noi Comitete de Iniţiativă, deoarece fostele structuri nu mai sunt de acualitate.
În ceea ce priveşte structura Comitetelor de Iniţiativă, în opinia ing. Dumitru Socol, directorul Camerei Agricole Judeţene (CAJ) Buzău, un minus al actualei legi îl constituie faptul că din aceste structuri nu va face parte niciun membru al actualelor Camere Agricole. Astfel, dintre cei 11 membri ai comitetului, opt vor fi reprezentanţi ai structurilor asociative, alături de un reprezentant al Instituţiei Prefectului, un specialist al Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) şi un reprezentant al Direcţiei Agricole.
Un alt minus al noii legislaţii în opinia directorul Camerei Agricole Judeţene este bugetarea viitorei structuri. “În primul rând va fi o problemă în finanţarea noii structuri. Principala sursă de finanţare va fi constituită din cotizaţiile membrilor Camerelor Agricole. Se pune întrebarea cine va încasa şI cum se va încasa aceşti bani, pentru că cei mai mulţI agricultori sunt săraci. Pentru noi, dacă vom participa la concursurile pentru posturile viitoarelor structuri, nu ştim cu ce vom fi plătiţi în prima lună de activitate”, a concluzionat Dumitru Socol, directorul Camerei Agricole Judeţene Buzău.
Medicii veterinari, tinerii fermieri până în 30 de ani şi specialiştii în cercetare, cooptaţi în noile structuri
Înfiinţarea Camerelor Agricole are şanse să fie pusă în aplicare, reprezentanţii Ministerului Agriculturii considerând că proiectul de lege vine în sprijinul multor categorii profesionale.
Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul MADR, după adoptarea în Legislativ, ministrul Daniel Constantin consideră că cel mai important lucru câştigat prin noul proiect îl constituie faptul că fermierii pot să îşi aleagă reprezentanţii în comitetul de iniţiativă. „Mă bucur că, în sfârşit, Camerele Agricole sunt ale agricultorilor. Acum, aceştia vor fi cei care îşi vor elabora propriile norme de funcţionare. Vom avea, astfel, garanţia că vor lua măsurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile, moderne şi competitive. Efectul direct va fi acela de dezvoltare a exploataţiilor agricole, a fermelor familiale, iar potenţialul agricol local va fi valorificat. Cea mai importantă modificare făcută proiectului de lege iniţial a fost aceea de a-i lăsa pe fermieri să îşi aleagă reprezentanţii în comitetul de iniţiativă. De astăzi înainte, din conducerea Camerelor Agricole vor face parte doar factorii direct implicaţi, adică organizaţiile şi asociaţiile profesionale, patronatele şi sindicatele din domeniul agricol, cooperativelor agricole, proprietarii pădurilor, unităţile de cercetare, fermierii cu vârsta până în 30 de ani şi medicii veterinari. Am ţinut neapărat ca tinerii să fie parte activă a procesului de luare a deciziilor. Cred în tineri şi cred că ei pot reprezenta viitorul în agricultură”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.